Lapidariumul Muzeului Județean Argeș conține piese (elemente de arhitectură, roți de moară, pietre de mormânt, cruci, vase pentru provizii) descoperite pe teritoriul județului Argeș, întâmplător, sau cu ocazia efectuării unor periegheze și cercetări arheologice.
Obiectele care compun această colecție au fost mutate la 30 noiembrie 2017 pe noul amplasament, Str. Armand Călinescu, nr. 44, în exterior, în prelungirea expoziției permanente „Flori de mină”, între corpurile B și C.
1708 (7216) iulie ‹12›
Piatră de mormânt, de 172/79 cm; literă de 2 și 7 cm, în relief, într-un câmp de 139/46 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la biserica Sf. Nicolae și Sf. Pantelimon, din Pitești.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 915.
† Aici, suptu această piat | ră odihnescu oase | le răposatului robu lui Dum | nezău, Ion diaconul | puigiul (?), care s-au pristă | [vit în zilele prea lu] | minatului domnului, Ion | Costandin B(asarab) voivod, și | jupâneasa dumnealui, | Catrina și coconi(i) dum | nealor, Ion, Mira; iulie 12 d(ăni), | leat 7216.
1718 (7226) februarie ‹17›
Piatră de mormânt, deteriorată, spartă în două fragmente, de cca. 130/74 cm; literă de 6 cm, în relief, într-un câmp de cca. 89/44 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la fostul schit piteștean Buliga.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 916.
[†] Aici, supt această piatră odih | nescu-se oasele răpo | osatului robul lui Dum | nezeu, jupan Pătru Buliga | i jupâneasa dumnealui | și coconi dumnea | l[or, I]on … [care] s-au p[ris]tăvit în zile[le | lu]minatului domnu, Ion Ion | [Ale]csandru voevod, în luna fevruariu în [17], [v]ă leat 7226.
Sec. XIV-XVIII
Pietre de moară din gresie (diametrul de 140 cm, respectiv 145 cm, grosimea cca. 23 cm). Provin de la o moară de apă care a funcționat în evul mediu pe malul drept al râului Argeș. Au fost găsite la cca. 200 m amonte de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești. În literatura de specialitate a fost identificată cu moara din „hotarul Piteștilor”, dăruită de Mircea cel Bătrân ctitoriei sale de la Cozia, la 20 mai 1388.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1554-1555.
Sec. XIV-XVIII
Piatră de moară din gresie (diametrul 130 cm, grosimea cca. 25 cm). Provine de la o moară de apă de pe malul drept al râului Argeș. A fost găsită la cca. 200 m amonte față de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1556.
‹Înainte de 1708 iulie 12›
Cruce de piatră, fragment de 140/77,5/33/26 cm; literă de 4 și 7 cm, în relief; în trecut era așezată pe str. Eremia Grigorescu.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1816.
Râdicatu-s-au aceast(ă) cin | stită cruce întru sla | va și cinstea părinte | l[ui nostru] …
pe latura din stânga, cu literă de 5,5 cm:
erodiaconu | lu Ionu | piuigiu, | Catirina.
1714 sept. 1 ‒ 1715 aug. 31 (7223)
Cruce de piatră de 118/41/21/17,5 cm; literă de 4 cm, în relief; a fost descoperită într-un atelier de pietrărie din Pitești, unde fusese adusă de la Ștefănești.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 910.
† Râdicatu | -s-(au) ace(a)stă sfântă | cruce, pe hramu | Sfântului Nic | olaiu, în zil | ele lumina | tului domnu, | Ion Ștefanu v | oevod. Nevoi |- tu-s-au rob(u)l lui | Dumnezeu, Radul; | leat 7223.
pe latura din stânga:
Radul p(o)st(e) | l (ni)c, Radul, | Teodor, Ne(a)g | oe, Neacșa, | Vișa, Laz | ăr, Draga, Ra | dul, Tudora, | Bâle, Toma, | Udriia cu | feciori(i) lui, | Dumitru
pe latura din dreapta:
Stoian, Nea | guțu, Dră|gan, Crăciun, | Stana, Da | na, Miha(l)c(e)a.
172‹2› mart. 20 ‒ 17‹30› mart. 20 (7230‒723‹8›)
Cruce de piatră, fragment de 58/25/18,5 m (se păstrează numai brațul longitudinal); literă de 5 cm, în relief; era așezată în trecut în târgul Piteștilor, pe partea din stânga șoselei ce ducea la Craiova.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 911.
† Ridicatu-s-a a | ceastă sf(â)ntă și dum | nezeiască cru | ce întru slava și cinstea Sf(â)ntuu | lui Nicolae, în z | elele lui Io Ni | colae voevod; și | s-au ostenit ro | [bul lui] …
pe latura din stânga:
Anca, Vlad, Pătru, | Mușa, Ian[cu ?]; | m(a)r(tie) 20 d(ăni), l(ea)t 723‹.›.
Sec. XVIII
Cruce de piatră, fragment de 51/45/13 cm; literă de 5 cm, în relief.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 913.
† Rădicatu- | s-au aceas | [tă] …
Sec. XVI-XVII
Fragmente de zid (cu dimensiunile ‒ înălțimea, grosimea, lungimea ‒ 103 cm x 69 cm x 127 cm, respectiv 81 cm x 47 cm x 70 cm) executat în tehnica „pietrei în casetă de cărămidă”. Provine de la fundația unei clădiri de mari dimensiuni (12,9 m x 5,2 m) considerată a fi fosta casa domnească de la Pitești. A fost descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2559-2560.
Sec. XVI-XVII
Arcadă de ancadrament (133 cm x 33 cm x 26 cm) din piatră de Albești. Provine de la fosta casă domnească de la Pitești, descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2561.
1647-1648
Fragmente de montanți (59 cm x 27 cm x 14,5 cm, respectiv 36 cm x 29 cm x 17 cm) din piatră de Albești, cu baghetă marginală. Provin de la cea de-a doua biserică a Mănăstirii Râncăciov, ctitoria căpitanului de păhărnicei Arsenie Șoimul, din comuna Călinești, județul Argeș. Au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 1990.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2234-2235.
Sec. XVII-XVIII
Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1940.
Sec. XVII-XVIII
Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1941.