You don't have any slide!

Arhivă evenimente

Galeria de Artă

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ Bulevardul Republicii, nr. 33  Galeria de artă&nb...

Planetarium

Planetariul     Str. Armand Călinescu, nr. 44Corpul C, intrarea dinspre Bulevardul Eroi...

Cercetare Ştiinţifică

Cercetare Științifică Muzeul Judeţean Argeş are o tradiţie în cooperarea, ca parte contractantã, cu...

Expoziţia temporară

Piteștiul de altădată, ilustrat     " Case memoriale din România" Cu ocazia Cent...

  • Galeria de Artă

  • Planetarium

  • Cercetare Ştiinţifică

  • Expoziţia temporară

Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Galeria de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“

Bulevardul Republicii, nr. 33

 Galeria de artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna“ este închisă

vă multumim pentru întelegere!

 

1

Galeria de Artă funcţionează într-o clădire din 1886 (arh. Ion N. Socolescu), care până în anul 1970 a adăpostit Primăria oraşului. Are un patrimoniu de 1100 lucrări de pictură şi sculptură clasică şi contemporană. În sălile de la etaj sunt expuse lucrări de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gh. Petraşcu şi Nicolae Tonitza, fixând atenţia asupra unor momente importante din istoria plastică a fiecărui artist. Aceşti pictori au dat personalitate picturii româneşti, au pus bazele şcolii naţionale de pictură modernă. De asemenea, tot la etaj, două săli sunt dedicate picturii lui Rudolf Schweitzer-Cumpăna.În muzeu regăsim genul în care atât peisajul cât şi natura statică sunt minuţios interpretate de Ştefan Dimitrescu, Francisc Şirato, Camil Ressu, Dimitrie Gheaţă. Lucrările lui Steriadi, Henry Catargi, Vasile Popescu şi Iosif Iser au prin concentraţia expresiei picturale o stare sufletească densă, încărcată de emoţie. Lucian Grigorescu, Eustaţiu Stoenescu, Nicolae Dărăscu abordează într-o viziune lucidă o atitudine originală. Pictura lui Corneliu Baba degajă un sentiment nobil, curat, evocând ideea frumuseţii fiinţei omeneşti.

 

               Din colecţia galeriei

 

Galeria Naţională de Artă Naivă

Armand Călinescu, nr. 44

Corpul C, intrarea dinspre B-dul Eroilor
Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00

 

1

A fost deschisa în anul 1971, fiind primul muzeu de acest gen din tara, ce cuprinde lucrari ale pictorilor consacrati: Gheorghe Babet, Gheorghe Boanca, Costel Bogatu, Anca Bota, Valentin Bota, Mihai Dascalu, Ion Maric, Petru Mihut, Ghita Mitrachita, Ion Negru, Ion Nicodim, Gheorghe Doja, Stefan Debreczeny, Alexandrina Debreczeny Lupascu etc. Galeria Nationala de Arta Naiva a îmbogatit zestrea artistica a orasului cu expozitii memorabile, Pitestiul fiind considerat de peste 30 de ani o adevarata capitala a artei naive românesti.

 

 

 

           

               Din colecţia galeriei

Expoziţia „Flori de mină - comorile adâncurilor“

Sediul Central, Corpul B
Str. Armand Călinescu, nr. 44
Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00

  • Expoziţia Flori de mină – Comorile adâncurilor prezintă lumea frumuseţilor tăcute din adâncul Maramureşului, al Braziliei, Mexicului, Chinei, Rusiei, Turciei, Marocului, Indiei, Congoului şi Madagascarului, cu eşantioane de cuarţ, ametist, citrin, agat, labradorit, malahit, fluorină, cuarţ fumuriu, diamant de Maramureş, precum şi combinaţiile acestora cu alte minerale: pirită, realgar, stibină, calcit, blendă, marcasit etc. Spre deosebire de florile din lumea vegetală, florile de mină nu se ofilesc niciodată după ce sunt culese, ci, din contră, scoase din întunericul Pământului, din anonimatul zăcămintelor mereu pline de surprize, se oferă veşnic ochiului şi inimii celui ce priveşte încântat de neasemuita lor frumuseţe. Renumite pentru geometria şi policromia lor, aceste flori ale adâncurilor au fascinat şi continuă să fascineze privitorii pe care-i îndeamnă permanent la adevărate momente de reverie în faţa tainelor naturii. Vă invităm la Muzeul Judeţean Argeş pentru a intra dintr-o lume a zgomotului şi agitaţiei, în lumea frumuseţilor tăcute.

{module Expoziţia flori de mină}

Casa Verde

Str. Armand Călinescu, nr. 44
Corpul C - etajul I, intrarea dinspre Bulevardul Eroilor

  • Începând cu anul 1996 Secţia de Ştiinţe ale Naturii a Muzeul Judeţean Argeş, cu prilejul celebrării sărbătorilor din Calendarul Ecologic (Ziua Apei, Ziua Păsărilor, Ziua Mediului, Ziua Animalelor etc), a iniţiat, o serie de activităţi educaţionale interactive, în care au fost implicate şcolile din oraşul Piteşti,.
  • Interesul participanţilor faţă de această nouă ofertă culturală a fost extrem de ridicat, în consecinţă am considerat că permanentizarea unor activităţi educaţionale atractive, într-un centru multifuncţional, ar determina lărgirea şi fidelizarea publicului muzeului. Acest centru a fost gândit ca o completare a expoziţiei de bază a muzeului, pentru a oferi facilităţile necesare realizării unor activităţi diverse, complexe şi interdisciplinare.
  • Demersului nostru pentru crearea unui centru destinat activităţilor din sfera ecologiei şi protecţiei mediului a luat forma unui proiect intitulat „Casa Verde”, finanţat în anul 1998 de Administraţia Fondului Cultural Naţional din cadrul Ministerului Culturii.
  • Proiectul „Casa Verde” şi-a propus să ofere publicului programe educaţionale interactive şi interdisciplinare în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, într-un spaţiu multifuncţional, centru, în care educaţia pentru mediu să se facă prin metode interactive, participative. Activităţile ce se realizează în cadrul centrului pentru natură „Casa Verde” au la bază interdisciplinaritatea şi urmăresc nu atât acumularea de cunoştinţe, ci mai ales participarea directă şi stimularea creativităţii şi originalităţii participanţilor, petrecerea în mod plăcut a timpului.
  • Acest mod de abordare a publicului trebuie să schimbe percepţia acestuia asupra instituţiei muzeale, transformând-o dintr-o instituţie academică într-un mediu deschis, agreabil, oricând dispus să se plieze pe necesităţile vizitatorilor.
  • În acelaşi timp „Casa Verde” şi-a propus să schimbe viziunea participanţilor asupra naturii. Natura nu mai trebuie privită ca un rezervor inepuizabil de resurse ci ca un mediu de existenţă cu care ne aflăm în legătură şi interacţiune permanentă, inclusiv din punct de vedere afectiv. Se constată în momentul de faţă o creştere a interesului copiilor pentru lumea vie înconjurătoare. Acest interes trebuie exploatat şi canalizat în direcţia ocrotirii şi conservării naturii. Ei trebuie să conştientizeze că a avea un comportament civilizat faţă de natură nu este o modă ci este o necesitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii.
  • Şi nu în ultimul rând, muzeele de ştiinţe ale naturii, prin astfel de activităţi, pot oferi suport material, informaţional şi uman şcolilor pentru a suplimenta educaţia destinată ocrotirii naturii, prin programe educaţionale care să urmărească cunoaşterea şi conştientizarea problematicii de ocrotire a mediului, formarea de atitudini şi deprinderi care au la bază participarea activă.
  • Din anul 1998 şi până în prezent peste 6000 de preşcolari şi şcolari din şcolile şi grădiniţele judeţului, dar şi zeci de cadre didactice şi studenţi au participat la activităţile desfăşurate la Casa Verde.
  • Activităţile din cadrul centrului pentru natură „Casa Verde” se desfăşoară pe bază de programare, de luni până vineri, între orele 9.00 – 15.00 şi 9.00 – 12.00 (vineri), în grupuri de maxim 25 de persoane; programările se pot face telefonic, la următorul număr 0248.212561, interior: 129, 128 sau 118.

Activităţile propuse:

Preşcolari:
Prieteni necuvântători – 1 oră.
Arici „Pogonici” – 1 oră.
Cele cinci simţuri – 1 oră.
Florile- parfum şi culoare – 1 oră.
Lumea insectelor – 1 oră.
Veveriţa „Riţa”– 1 oră.
Şcolari:
Medii de viaţă – 1 oră.
Lumea insectelor – 1 oră.
Florile- parfum şi culoare – 1 oră.
Birdwatching – activitate de observare a păsărilor în natură – 2 ore.
Exploratorii pădurii – activitate în aer liber (Pădurea Trivale) – 2 ore.
Liceeni:
Birdwatching – activitate de observare a păsărilor în natură – 2 ore.
Dezbatere “Vânătoare - pro şi contra” – 1 oră.
Dezbatere “Organismele modificate - genetic pro şi contra”– 1 oră.
Costul unui bilet este de 3.5 lei.

 

Expoziţia permanentă de Ştiinţele Naturii

Str. Armand Călinescu, nr. 44

este închisă vă multumim pentru întelegere!

  • Printr-un sistem de diorame şi piese naturalizate se prezintă originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ, organizarea materiei vii, relaţia om-natură, întrucât tematica expoziţiei de bază a Ştiinţelor Naturii este ecologia şi protecţia mediului ambiant. Expoziţia permanentă a secţiei de Ştiinţele Naturii cu tema „Ocrotirea naturii pe baze ecologice” a fost inaugurată în anul 1977. Tematica expoziţiei a fost realizată pe baza ultimelor descoperiri din domeniul ştiinţelor naturii şi mai ales din domeniul ecologiei şi protecţiei mediului, teren încă neexplorat în România la acea vreme. Expoziţia a fost prima de acest fel din România şi din Europa Centrală şi de Est (fapt confirmat de presa vremii din ţară şi din străinătate şi de specialişti), rămânând una din cele mai remarcabile expoziţii şi în momentul de faţă.
  • Expoziţia este structurată pe trei secţiuni:
  1. În prima secţiune, „Originea vieţii şi evoluţia vieţuitoarelor pe pământ”, vizitatorul ajunge sub o imagine fotografică ce reprezintă panorama bolţii cereşti de deasupra emisferei nordice în care, printre altele, se observă galaxia Calea Lactee, formaţiune care cuprinde cca. 100 de miliarde de stele printre care şi Soarele cu sistemul său de planete (sistemul solar). De asemenea, este prezentată evoluţia paleogeografică a scoarţei terestre, evoluţia vieţuitoarelor de pe Pământ, evoluţia primatelor precum şi dovezi ale evoluţiei vieţii;
  2. În cea de a doua secţiune, „Organizarea materiei vii şi relaţiile din cadrul ecosistemului", sunt prezentate principiile generale de organizare a materiei vii, legăturile naturale care se stabilesc între diferite vieţuitoare şi relaţiile acestora cu mediul în care trăiesc. Sunt prezentate, prin intermediul dioramelor, câteva tipuri de ecosisteme naturale, începând cu balta, continuând cu silvostepa şi pădurea de amestec, ecosistemul alpin şi terminând cu peştera care este un ecosistem incomplet. În peştera realizată în cadrul muzeului sunt prezentate formaţiunile concreţionare, stalagmite perlate, draperii, domuri şi chiar formaţiuni stalactitice bizare.
  3. În cea de a treia secţiune, „Relaţia om – natură şi ocrotirea mediului înconjurător”, problemele sunt prezentate în următoarea ordine: omul şi vegetaţia (cu accent pe relaţia om – ecosistem silvic), omul şi animalele, omul şi mediul înconjurător, istoricul ocrotirii naturii în România.

 

Expozitia Sportului Argeşean

Sediul Central, Corpul B
Str. Armand Călinescu, nr. 44
Intrarea din Bulevardul Eroilor
Program de vizitare: luni-duminică, 9.00-17.00

  • La 5 septembrie 2008, Muzeul Judeţean Argeş s-a îmbogăţit cu o nouă expoziţie: Expoziția Sportului Argeşean - Campionii. Muzeul Judeţean Argeş este singura instituţie muzeală din România care oferă publicului vizitator o expoziție de anvergură dedicată sportivilor merituoşi din Argeş, o expoziție a campionilor argeşeni.Expoziția Sportului Argeşean oferă publicului vizitator prilejul de a vedea diverse obiecte care au aparţinut unor sportivi celebri argeşeni sau care au practicat sport la diverse cluburi din judeţul Argeş, cu cel puţin un titlu de campion naţional la activ. Aceasta se află în patru mari săli, la primul etaj al Corpului B. În circa 60 de vitrine şi pe numoeroase panouri, sunt expuse documente, fotografii, medalii, plachete, cupe, diplome, echipamente sportive, fanioane, afişe din cadrul competiţiilor sportive.Expoziția ilustrează următoarele ramuri sportive: atletism, tenis de câmp, fotbal, box, judo, lupte greco-romane, karate-do, înot, kaiac-canoe, aeromodelism, ciclism, automobilism, iar nume ca: fotbaliştii Nicolae Dobrin, Adrian Mutu, Ion Barbu, atleţii Carol Corbu, Olimpia Cataramă, Marian Oprea, tenismena Ruxandra Dragomir, boxerii Viorel Ioana, Mircea Fulger, Crinu Olteanu, înotătoarea Larisa Lacustă, luptătorii şi judocanii Ion Dulică, Arghira Anton, Roibu Loredana, aeromodelistul Marian Popescu, ciclistul Gabriel Moiceanu etc. vor rămâne pentru totdeauna în istoria sportului românesc. Expoziția Sportului Argeşean – Campionii este şi va rămâne în continuare o expoziție deschisă tinerilor sportivi, viitori campioni. Sportul e frumos şi pentru că el crează mereu idoli, iar istoria lor trebuie consemnată.

CETATEA POIENARI


  • Pe vârful Muntelui Cetăţuia, într-un cadru natural fortificat, la o distanţă de 25 km faţă de municipiul Curtea de Argeş, se înalţă Cetatea Poenari, nominalizată astfel, cu precădere, atât de izvoarele vremii, cât şi în istoriografia de specialitate, după satul din apropiere, aflat la circa 6 km depărtare. Deşi cetatea este amplasată la numai doi kilometri de satul Căpăţâneni, ea a primit numele de Poienari, de la satul puţin mai îndepărtat, însă, foarte probabil, mai vechi, pe care l-a şi stăpânit, după cum se arată într-un hrisov dat hareşenilor (arefenilor) de Mircea Ciobanul la 8 aprilie 1546. Cu acest nume o întâlnim în izvoarele documentare din veacurile XV-XVI, dar şi în cronicile din secolele XVII-XVIII.
  • De-a lungul vremii, fortificaţia din Cheile Argeşului a mai fost consemnată şi sub denumirile de „Cetatea lui Ţepeş Vodă" sau „Cetatea lui Negru Vodă". Cea dintâi denumire îşi are desigur originea în tradiţia istorică a cărei primă menţiune scrisă se regăseşte în Letopiseţul cantacuzinesc, unde se precizează: „Vlad vodă Ţepeş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfânta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Târgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă. Când au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei tineri la hore, aşa fără veste pre toţi i-au cuprins. Deci câţi au fost oameni mari, bătrâni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile goale". O variantă asemănătoare este redată şi de către cronicarul Radu Popescu.

  • Treptat, numele de „Cetatea Poienari" a ajuns să fie parţial uitat, ruinele fortificaţiei ajungând a fi cunoscute în secolele XIX-XX drept „Cetatea lui Ţepeş Vodă", ori „cetatea lui Negru Vodă".
  • În cea dintâi variantă este întâlnit în însemnările mitropolitului Neofit Cretanul din anul 1747: „şi iaste o cetăţuie a lui Vlad vodă Ţepeş, care iaste făcută depărcior de sat, mai sus, supt poalele munţilor. Şi de la cetăţuia în jos o râpă foarte mare, unde acolea curge apa Argeşului. Şi este cetatea făcută pe moşia Vierăş (a mănăstirii Vieroş - n.n.), la satul ce s-au chemat Cheia (= Cheeni, sat dispărut, situat lângă Căpăţâneni Pământeni, com. Arefu), între doi munţi, şi curge apa printre munţi. Zic oamenii, că această cetate s-au făcut cu târgoviştenii şi zic că la zidirea cetăţii au fost un Manole vătaf şi surpându-se zidul, şi-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid (ecou al legendei Meşterului Manole - n.n.). Şi în zilele acestui domn Vlad vodă au fost venit tătarii cu turcii şi au bătut cetatea cu tunuri dintr-alt munte despre răsărit unde păzesc plăiaşii, ce se chiamă Posadă. Şi după ce au bătut cetatea pe nimeni n-au găsit într-însa, că domnul şi-au fost potcovit caii îndărăt şi au fugit pre alt plai în Ţara Ungurească". Cea de-a doua denumire apare la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în opera unor călători străini, precum Bauer şi Fr. J. Sulzer. Cel dintâi nota: „Cetatea Negrului Vodă, citadelă înălţată pe culmile munţilor". Ceva mai târziu, într-unul din răspunsurile la Chestionarul arheologic al lui Al. Odobescu, apar ambele denumiri. Din cauza faptului că cetatea a avut de-a lungul timpului mai multe denumiri, s-au creat unele confuzii, atât asupra originii lor, cât şi în ce priveşte localizarea fortăreţei propriu-zise, identificată de unii cu ruinele din piatră şi cărămidă, vizibile încă în anul 1871, pe locul bisericii din Poienari, pe care tradiţia populară le considera ca aparţinând unei biserici şi case ale lui Vlad Ţepeş.
  • Ridicată foarte probabil de primii Basarabi, cetatea a avut, de-a lungul timpului, o utilizare complexă, servind ca loc de adăpostire a domnilor, a vistieriei ţării, dar şi de temniţă pentru boierii vinovaţi de „hiclenie".
  • Unul dintre boierii întemniţaţi aici, a fost Milea, care încercase să uzurpeze scaunul lui Vlad Călugărul. Cazul său este cunoscut dintr-un document ulterior, dat de Petru cel Tânăr la 5 aprilie 1567. Pentru a-l elibera, tatăl său, Voico al Tatului, a dăruit mănăstirii Nucet, ctitoria pârcălabului Gherghina, comandantul cetăţii, jumătate din Topoloveni. Primul pârcălab al Cetăţii Poienari, menţionat în documente, a fost Ratea (iulie 1481), apoi Gherghina - cel mai important personaj istoric cunoscut, care s-a aflat în fruntea fortăreţei, fratele doamnei Rada a lui Vlad Călugărul şi vlastelin al lui Radu cel Mare - între 15 decembrie 1501 şi decembrie 1507 şi Danciu, menţionat la 4 mai 1510. Prezenţa aici a unui dregător de talia lui Gherghina, rudă domnească, demonstrează însemnătatea ce se acorda cetăţii, prin atribuţiile şi rolul important pe care îl avea pârcălabul pus în fruntea ei. Aproximativ din aceeaşi perioadă este cunoscută şi o menţiune a cetăţii Poienari într-un izvor extern, Geografia (1509) lui Sebastian Compagni din Ferarra, unde, între localităţile cele mai însemnate ale Ţării Româneşti, este amintită şi cetatea Poienari, ridicată pe o stâncă ascuţită, unde se păstrează banii principelui ţării.

  • În 1522, ginerele şi urmaşul la tron al lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumaţi, în urma acordului încheiat cu regele Ungariei, Ioan Zapolya, a cedat cetatea, în schimbul posesiunilor transilvănene Vinţul de Jos şi Vurpărul, stăpânite în condominium cu voievozii Ardealului. De altfel, a paisprezecea dintre cele 20 de lupte ale acestui vrednic domn, s-a desfăşurat „la cetate, la Poenari, cu horanii", probabil mici boiernaşi de ţară, din facţiunea potrivnică lui Radu de la Afumaţi. Ţinând cont de succesiunea celorlalte bătălii, lupta respectivă s-a purtat undeva în intervalul iunie - octombrie 1522.
  • Socotelile oraşului Sibiu menţionează în ianuarie 1524, suma trimisă prin intermediul lui Stan „Valahul" din Rips, castelanului din Poienari, Thoma Mysky.
  • Un al doilea comandant al garnizoanei transilvănene a fost Nicolae Thomory (1524-1526), succedat de Peter Off (1526-1529). În sprijinul acestuia, în 1526 – anul bătăliei de la Mohacs – regele Ungariei le solicita braşovenilor să-i trimită suma de 400 de florini, pentru a nu pierde cetatea, căreia trebuie că i se acorda o importanţă deosebită în cadrul sistemului defensiv antiotoman.
  • Asasinarea, la 2 ianuarie 1529, la Râmnicu Vâlcea, a lui Radu de la Afumaţi, de către o grupare boierească turcofilă, complot în care a pierit şi comandantul Cetăţii Poienari, a condus la anularea tratatului din 1522, garnizoana transilvăneană retrăgându-se, totodată, domnii români pierzând stăpânirile de peste munţi.
  • După moartea lui Radu de la Afumaţi cetatea a revenit Ţării Româneşti, în anii următori, în fruntea garnizoanei fiind înregistraţi pârcălabi români: „Jupan Diicul şi Stan, mari pârcălabi ai cetăţii Poienari", la 12 martie, 3 aprilie şi 10 mai 1534; „Jupan Drăghici mare pârcălab al cetăţii Poienari" apare la 27 decembrie 1534, 11 ianuarie 1535 şi probabil 18 aprilie 1535, din acest document lipsind numele pârcălabului; la 15 septembrie 1560 este amintit „jupan Milco, pârcălab al cetăţii Poienari".
  • Cetatea mai apare menţionată la 1530, 1542 şi 1543 în socotelile Braşovului, care amintesc de sosirea unui „Neagu de Poynar"; o menţionează însuşi Anton Verancsics, puţin după 1549.
  • Acestea sunt ultimele informaţii care atestă funcţionarea cetăţii. Foarte probabil, undeva în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost părăsită şi poate distrusă, împărtăşind astfel soarta cetăţilor ţărilor române după accentuarea dominaţiei otomane. De altfel, pe la 1542-1543, „satele Poienarii şi Cheianii şi Căpăţânenii cu tot hotarul" au fost dăruite de Radu Paisie lui Radu vistier, ceea ce demonstrează că cetatea îşi diminuase mult însemnătatea.
  • Fără a ne reda o imagine exactă în privinţa edificării şi evoluţiei ulterioare a cetăţii Poienari, cercetările arheologice au elucidat o serie de aspecte legate de istoria acestei fortăreţe. Iniţial, nucleul cetăţii a fost reprezentat de un turn pe plan pătrat cu laturile având în exterior 8,15-8,50 m, iar în interior 4,30-4,60 m – datat de către Gheorghe I. Cantacuzino, coordonatorul cercetărilor arheologice desfăşurate sporadic aici în perioada 1968-1970 – în prima jumătate a secolului al XIV-lea, contemporan întemeietorului Ţării Româneşti, Basarab I (1324-1351/1352), alţi autori (Maria Ciobanu, Nicolae Moisescu, Radu Ştefan Ciobanu) avansând ipoteza unei vechimi mai mari a acestei structuri: „la sfârşitul secolului al XIII-lea sau cel mai târziu la începutul secolului al XIV-lea, fără a depăşi primul deceniu al acestuia". Amplasat direct pe stâncă, executat din piatră brută legată cu mortar, structurat pe trei niveluri (după Gh. I. Cantacuzino, pe patru niveluri după M. Ciobanu, N. Moisescu şi R. Şt. Ciobanu), despărţite prin planşee de lemn, turnul era acoperit cu şindrilă.001
  • Aceeaşi trei autori au pus în directă legătură cetatea Poienari, în forma ei originară cu oraşul Curtea de Argeş, printr-un experiment, aprinzând noaptea o făclie din turnul-clopotniţă al Bisericii Sân Nicoară, semnalul luminos fiind observabil din turnul patrulater şi invers.
  • Ulterior, cel mai târziu în secolul al XV-lea - fază atribuită lui Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476) fiu al lui Vlad Dracul şi nepot al lui Mircea cel Bătrân - cetatea a fost extinsă cu o curtină lungă de aproape 60 de m şi lată, în prezent, de 10-15 m, care înconjoară turnul iniţial, devenit donjon, flancată de trei turnuri semicirculare, adosate laturii sudice. Această etapă de extindere a edificiului, a fost consemnată şi de către cronicarul Radu Popescu, potrivit căruia, spre a-i pedepsi pe târgovişteni „că făcuse unui frate al Vladului Vodă un necaz", domnul „au trimis slujători şi în zioa dă Paşte lovindu-i, au prins şi pe bărbaţi şi pă mueri şi feciorii şi featele, împodobiţi fiind, i-au dus la cetatea Poenarii de au lucrat până li s-au spart hainele".
  • Tehnica de edificare a zidurilor, de tradiţie bizantină, a constat din ridicarea feţelor din piatră, urmată de umplerea spaţiului interior cu emplecton, consolidat apoi cu un grătar din bârne de lemn, dispuse longitudinal şi transversal.
  • Cercetările arheologice efectuate în 1968-1970 au mai relevat o serie de ziduri interioare aparţinând unor construcţii a căror destinaţie, n-a putut fi pe deplin lămurită. Un interes deosebit îl reprezintă una din încăperi, parţial prăbuşită, cu o suprafaţă de circa 4 x 3 m, situată într-un spaţiu amenajat în stâncă: cisterna. Construită odată cu zidurile cetăţii, aceasta prezintă atât pe pereţi, cât şi în partea inferioară, un strat gros de tencuială din mortar roşu, care oferea o perfectă impermeabilitate, tehnică de factură bizantină.
  • Exceptând cele două faze principale de construcţie, cetatea a suferit, evident, reparaţii sau transformări de mică importanţă, unele modificări la deschiderea turnurilor, sau adăugarea unor mici ziduri interioare în partea mediană, fiind efectuate, probabil, în prima parte a secolului al XVI-lea.
  • Lipsa materialelor mai târzii decât a doua jumătate a secolului al XVI-lea, confirmă indicaţiile documentare asupra încetării folosirii sale în a doua jumătate a acelui veac.

Castrul roman Câmpulung-Jidova

  • Situat în cartierul Pescăreasa, la intrarea dinspre sud în municipiul Câmpulung, în imediata proximitate estică a şoselei Piteşti-Câmpulung, între aceasta şi Râul Târgului, castrul mare din punctul „Jidova” este cea mai importantă şi mai bine păstrată construcţie militară de acest gen de pe traseul Limesului Transalutanus (fiind în acelaşi timp şi singura edificată din piatră). Nu cunoaştem numele antic al castrului, însă târziu după retragerea aureliană şi după perioada marilor migraţii ce au transformat în cenuşă operele arhitecturale şi edilitare ale antichităţii, în zorii evului mediu, localnicii şi călătorii pe drumul Câmpulungului, deopotrivă, rămân impresionaţi de zidurile încă solide ale castrului aflat în ruină şi le atribuie fabuloşilor oameni înalţi şi puternici ce populau lumea la începuturile ei - jidovii, în limbajul popular, întâlniţi în majoritatea mitologiilor europene.
  • Castrul de la „Jidova” este unul dintre cele mai bine păstrate din întreaga Dacie romană, iar cercetările arheologice susţinute, de la al căror început s-au împlinit de curând 13 decenii, dublate de ample lucrări de restaurare şi consolidare constituie un model de consecvenţă şi reuşită în încercarea de a ne apropia mai mult de monumentele antichităţii. Aici, în muzeul de sit în care a fost transformat castrul, pot fi văzute puternicul zid de incintă din piatră, cu porţile şi turnurile adiacente, clădirea ofiţerilor, locuinţa comandantului, magazia în care erau adăpostite proviziile pentru hrana soldaţilor dar şi a cailor, precum şi ingeniosul sistem de încălzire specific tehnicii romane, aşa-numitul hypocaustum. De la „Jidova” provine şi o atestare expresă a trupei militare din armata imperială romană ce a activat pe limesul transalutan, fiind cantonată în acest castru. Este vorba de o trupă auxiliară alcătuită din luptători orginari din Commagena, o regiune a provinciei romane Syria: Cohors Prima Flavia Commagenorum.
  • Expoziţia, deschisă în 1970, cuprinde obiecte descoperite în cercetările arheologice de pe Limes alutanus şi transalutanus şi cu precădere obiecte descoperite în cercetările din Castrul Jidova. Sunt expuse obiecte din ceramică (opaiţe, cărămizi şi fragmente de ţigle cu inscripţii, amfore, piese de pavimentum şi mozaic, piese pentru hypocaustum), arme (vârfuri de săgeţi, suliţe, cuţite), accesorii de echipament militar etc. În incinta castrului se păstrează o parte din clădirile romane (Principia - comandamentul, Praetorium - clădirea comandantului, clădirea ofiţerilor, Horreum - magazia de cereale). Pe latura de sud a fost reconstituit un turn de curtină şi, parţial, turnurile porţii Praetoria (poarta principală de intrare), turnul semirotund din colţul de sud-vest, cât şi celelalte turnuri ale porţilor Decumana, Dextra şi Sinistra de pe laturile nord, est şi vest.

Expoziţia permanentă de istorie

Str. Armand Călinescu, nr. 44

este închisă vă multumim pentru întelegere!

  • Expoziţia de bază a Secţiei de Istorie prezintă, în contextul istoriei naţionale, evoluţia societăţii omeneşti de pe teritoriul judeţului Argeş din paleolitic până la 1947. În cadrul expoziţiei Secţiei de Istorie sunt prezentate unelte aparţinând culturii de prund, piese eneolitice descoperite în aşezările gumelniţene de tip tell de la Teiu, Popeşti şi Zidurile, ceramică, arme şi piese de harnaşament din inventarele funerare ale mormintelor din necropolele hallstattiene târzii de pe Valea Topologului.
  • O pondere deosebită este acordată procesului de romanizare, dat fiind faptul că în Argeş se află marea aşezare dacică de la Cetăţeni ca şi castrele de pe Limes transalutanus, cel mai important fiind cel de la Câmpulung-„Jidova”. Reşedinţele domneşti de la Curtea de Argeş, Câmpulung, Piteşti, cetăţile argeşene Poenari şi Oratia, rolul Argeşului în evul mediu sunt prezentate prin intermediul obiectelor descoperite arheologic, prin fotografii, hărţi şi documente. Marile evenimente ale secolului al XIX-lea ocupă un loc deosebit în expoziţie, datorită rolului important pe care argeşenii şi personalităţile de aici l-au jucat în cadrul acestor evenimente. Rolul monarhiei în istoria României, Argeşul – leagăn al liberalismului românesc şi al ţărănismului, Făurirea României Mari, Viaţa culturală în perioada 1878-1947, Viaţa politică în perioada interbelică şi până la 1947 şi participarea argeşenilor şi a muşcelenilor la cel de-al doilea război mondial sunt teme istorice prezentate în sălile deschise în 2004 şi 2006.

{module Expoziţia permanentă Istorie}

PROPUNERI ACTIVITATI SI EXPOZITII TEMPORARE PENTRU ANUL 2019

 

Activităţi şi expoziţii temporare pentru anul 2018.

Nr. crt.

Activitatea

Data

Tipul activităţii

Locul de desfăşurare

Responsabil

Activitate obligatorie/

opţională

Cost estimativ

(lei)

1

Ziua Culturii Naționale

15 ianuarie

Personalitatea lui Mihai Eminescu. Masă rotundă

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Cornel Popescu, Valentin Motreanu, Dragoș Chistol, Lucian Costache, George Ene

Constantin Vărășcanu

Obligatorie

50

2

159 de ani de la Unirea Principatelor Române

24 ianuarie

Simpozion

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Chistol Dragoș,

Motreanu Valentin

Obligatorie

50

3

600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân

31 ianuarie

Masă rotundă

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Cornel Popescu, Marius Păduraru, Ion Dumitrescu, Romeo Maschio, Claudiu Neagoe

Obligatorie

50

4

Târgul de turism

martie

Promovare turistică

Bucureşti

Stâlpeanu Elena

500

5

Festivalul Naţional „Dinu Lipatti”

martie-aprilie

Festival-concurs

Casa Memorială „Dinu Lipatti” de la Ciolceşti

Stâlpeanu Elena

Obligatorie

500

6

Ziua Apei

22   martie

Dezbatere privind gestionarea resurselor de apă.

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Stancu Daniela

Obligatorie

50

7

„100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România”

27 martie

Simpozion

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Chistol Dragoș,

Motreanu Valentin

Obligatorie

100

8

Ziua Păsărilor

29-30 martie/

2-3 aprilie

Prezentare de filme documentare; activități de birdwatching

Şcoli din Piteşti, arii protejate din apropiere Piteștiului

Mestecăneanu Adrian, Lotrean Nicolae

Obligatorie

50

9

Ziua Pământului

20 aprilie

Prezentări, filme documentare

Școli din Pitești

Alexe Magdalena,

Lotrean Nicolae

Obligatorie

50

10

Tripla semnificaţie a zilei de 9 mai

mai

Simpozion

Muzeul Județean Argeș -Amfiteatru

Chistol Dragoș,

Motreanu Valentin

Obligatorie

50

11

Reenactment trupe militare din Primul Război Mondial

mai

Reconstituirea unor scene de luptă, a vieţii militare

Muzeul Judeţean Argeş/Consiliul Judeţean Argeş

Popescu Cornel, Măndescu Dragoş, Păduraru Marius,

Chistol Dragoș,

Motreanu Valentin

Obligatorie

35000

12

Noaptea albă a muzeelor

mai

Proiect educaţional şi cultural

Muzeul Judeţean Argeş

Toţi colegii pe compartimente: Istorie, Ştiinţele Naturii, Artă

Obligatorie

100

13

Târgul European al Castelelor

mai

Promovare culturală

Castelul Hunedoara

Stâlpeanu Lenuţa

Obligatorie

7000

14

Ziua Mediului

5 iunie

Prezentări şi discuţii (tema anuală a evenimentului)

Şcoli din Piteşti

Lotrean Nicolae,

Mestecăneanu Adrian

Opţională

50

15

Simultan de şah pentru persoanele cu dizabilităţi

iunie

Activitate sportivă

Muzeul Sportului Argeşean

Popescu Cornel

Opţională

100

16

Marile evenimente ale Primului Război Mondial

iulie

Simpozion

Muzeul Municipal Curtea de Argeş

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

1000

17

Şantier arheologic Jidova

iulie-septembrie

Cercetare arheologică

Jidova

Dumitrescu Ion

Obligatorie

15000

18

Şantier arheologic Câmpulung

iulie-septembrie

Cercetare arheologică

Câmpulung

Păduraru Marius

Obligatorie

13000

19

Istorie, cultură şi civilizaţie românească

august-septembrie

Şcoala de vară

Muzeul Judeţean Argeş-Amfiteatru

Popescu Cornel,

Motreanu Valentin, Chistol Dragoş

Obligatorie

100

20

Comemorări la Cimitirele Eroilor din Argeş

august-septembrie

Comemorări

Piteşti, Şuici, Lereşti şi Dragoslavele

Popescu Cornel,

Motreanu Valentin, Chistol Dragoş

Obligatorie

1000

21

Şantier arheologic Valea Stânii

septembrie-noiembrie

Cercetare arheologică

Valea Stânii

Măndescu Dragoş

Obligatorie

15000

22

Şantier arheologic Voineşti

septembrie-noiembrie

Cercetare arheologică

Voineşti

Măndescu Dragoş

Obligatorie

15000

23

„Experimentul Piteşti”

septembrie

Simpozion

Muzeu Judeţean Argeş-Amfiteatru

Motreanu Valentin

Obligatorie

100

24

Birdwatching

1-4 octombrie

Prezentare de filme documentare, activități de birdwatching

Școli din Pitești, arii protejate din apropierea Piteștiului

Mestecăneanu Adrian, Lotrean Nicolae

Opţional

50

25

‹‹Ecosinteze și etnogeneze carpatine››

octombrie

Sesiune de comunicări științifice, ediția a XLVIII-a

Muzeul Județean Argeș

Măndescu Dragoș,

Păduraru Marius, Lotrean Nicolae

Obligatorie

20000

26

Memorialul de şah – Radu Stancu

noiembrie

Activitate sportivă

Muzeul Sportului Argeşean

Popescu Cornel, Motreanu Valentin

Opţional

100

27

Centenarul Marii Uniri”

noiembrie 2018

Medalie

Muzeul Județean Argeș

Păduraru Marius, Chistol Dragoş, Motreanu Valentin

Obligatorie

15000

28

1 Decembrie – Ziua Naţională a României”

decembrie 2018

Simpozion

Muzeul Județean Argeș

Motreanu Valentin, Chistol Dragoş

Obligatorie

1000

29

Premiile Muzeului

decembrie

Decernare premii pentru activitate ştiinţifică în domeniul Istorie şi Ştiinţele Naturii

Muzeul Județean Argeș

Consiliul Ştiinţific al Muzeului Judeţean Argeş

Obligatorie

4000

Expoziţii temporare

30

„Păsări pe zăpadă”

(specii de păsări întâlnite iarna în bazinul Argeșului)

ianuarie-februarie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Mestecăneanu Adrian, Lotrean Nicolae, Reghina Măceşanu, Stancu Daniela

Obligatorie

800

31

Istoria bancnotei în România

februarie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Piţigoi Andi

Opţională

300

32

Ziua Protecţiei Civile, în parteneriat cu ISU Argeş

februarie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Opţională

100

33

Ziua Poliţiei Române, în parteneriat cu IPJ Argeş

martie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Opţională

100

34

„Podoabe şi obiecte vestimentare din colecţiile Muzeului Judeţean Argeş”

martie-aprilie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Păduraru Marius, Dumitrescu Ion, Măndescu Dragoș, Pițigoi Andi, Oprea Alina, Chistol Dragoș, Motreanu Valentin

Opţională

1000

35

Expoziție de bannere la Chișinău – Personalități argeșene care au contribuit la realizarea Marii Uniri

aprilie-mai

Expoziție temporară

Chişinău

Muzeul Județean Argeș; Institutul Cultural Român Chișinău

Obligatorie

5000

36

Expoziție foto-documentară: Memoria Marelui Război.

mai

Expoziție temporară

Veneția

Muzeul Județean Argeș; Institutul Cultural Român Veneția; Institutul Național al Patrimoniului

Obligatorie

1000

37

100 de ani de la făurirea Marii Uniri

martie-iulie

Expoziţie temporară

Chişinău

Popescu Cornel

Obligatorie

5000

38

Expoziţie foto-documentară în parteneriat cu Centrul Rus de Cultură şi Ştiinţă

martie-iulie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Opţională

100

39

Expoziţie foto-documentară în parteneriat cu Ambasadele Cehiei şi Poloniei la Bucureşti

martie-iulie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

100

40

Expoziţie foto-documentară în parteneriat cu Institutul Cultural Chinez

martie-iulie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

100

41

„Rugămu-ne Ţie”

aprilie

Expoziţie temporară naţională de icoane

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Obligatorie

2500

42

Armata Română – tradiţie şi contemporaneitate

aprilie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

100

43

Argeşenii şi Marele Război

mai-decembrie

Expoziţie temporară de panouri

Muzeul Judeţean Argeş

Măndescu Dragoș, Chistol Dragoș, Motreanu Valentin Păduraru Marius, Dumitrescu Ion, Oprea Alina

Obligatorie

5000

44

Expoziţie de artă contemporană. Bucureşti Art Safari

mai

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Obligatorie

100

45

Regal automobilistic – maşini istorice şi de rally

mai

Expoziţie

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

600

46

Monede greceşti din colecţia Muzeului Judeţean Argeş

mai-iulie

Expoziţie temporară şi catalog

Muzeul Judeţean Argeş

Piţigoi Andi

Opţională

1000

47

„FC Argeş – Echipa de suflet a argeşenilor”

iunie-august

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Motreanu Valentin

Obligatorie

100

48

Expoziţie dedicată zilei copilului

iunie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Obligatorie

200

49

Ziua Drapelului

iunie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Obligatorie

100

50

„Călători în timp”

iulie-august

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Burluşanu Mioara, Şuta Luigi, Taifas Ovidiu, Deliu Cristian, Mestecăneanu Adrian

Obligatorie

500

51

Expoziţie de sculptură „Din Vasilescu” (1889-1983)

august

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Opţională

100

52

„Retrospectiva unei lumi apuse. Fotografii şi aparate de fotografiat din colecţiile Muzeului Judeţean Argeş”

septembrie-octombrie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Motreanu Valentin, Chistol Dragoș, Păduraru Marius, Pițigoi Andi,

Oprea Alina

Obligatorie

500

53

Expoziţia naţională de artă naivă

octombrie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Obligatorie

30000

54

Comori ale naturii”,

secţia de Ştiinţele Naturii

(specii de plante și animale ocrotite și minerale din categoria tezaur)

noiembrie

Expoziție temporară

Muzeul Judeţean Argeş.

Stancu Daniela, Lotrean Nicolae,

Adrian Mestecăneanu, Alexe Magdalena, Reghina Măceșanu

Opţională

900

55

„100 de ani de la făurirea statului naţional unitar român - reflectat în numismatică, medalistică şi faleristică”

decembrie

Expoziție temporară

Muzeul Judeţean Argeş.

Pițigoi Andi

Obligatorie

100

56

Expoziţia de icoane din colecția Galeriei de Artă

decembrie

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Augustin Lucici

Obligatorie

100

57

„Exponatul lunii”

În fiecare lună

Expoziţie temporară

Muzeul Judeţean Argeş

Toţi colegii pe compartimente: Istorie, Ştiinţele Naturii, Artă

Obligatorie

100

Activităţi în cadrul Muzeului Judeţean Argeş ce se desfăşoară pe parcursul întregului an

58

„Casa Verde”

Tot anul

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Lotrean Nicolae,

Stancu Daniela, Adrian Mestecăneanu, Alexe Magdalena, Reghina Măceșanu

Obligatorie

750

59

„Micul arheolog”

Tot anul

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Dumitrescu Ion, Pungoi Anca, Pițigoi Andi

Opţional

1500

60

Clubul de astronomie

Tot anul

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Drăgoi Ion

Opţional

0

61

Lecţia de şah

Tot anul

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Opţional

100

62

Lecţia de istorie

Tot anul

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Popescu Cornel

Opţional

100

63

Monografia Muzeului Judeţean Argeş

Proiect educaţional

Muzeul Judeţean Argeş

Secţiile de Istorie şi Ştiinţele Naturii

Obligatorie

5000

TOTAL

207100

  

14.09.2017                                                                                                                                                   Şef Serviciu Muzeografie: Marius Păduraru

Şef serviciu marketing: elena stâlpeanu

                                                     Coordonator Compartiment Istorie: Valentin motreanu

                                                                                                                                                Coordonator Compartiment Artă: Augustin lucici

Coordonator Compartiment Ştiinţele Naturii: Nicolae lotrean

Coordonator Compartiment Restaurare: Mioara Burluşanu

Nr.

crt.

Denumire proiect

Perioada de implementare

Scurtă descriere

Participanţi/

invitaţi

Buget

1

Simpozion Unirea Basarabiei cu România

Martie 2018

Simpozion în cadrul căruia specialişti în istorie modernă şi contemporană, profesori şi elevi ai principalelor Colegii din Piteşti (Colegiul Naţional „Zinca Golescu” Piteşti şi Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” Piteşti) vor prezenta semnificaţia zilei de 27 martie 1918 în istoria românilor.

Specialişti în istorie modernă şi contemporană (muzeografi, profesori), elevi, studenţi.

100

2

Reenactment trupe militare din Primul Război Mondial

Mai 2018

Colaborare a Muzeului Judeţean Argeş cu asociaţii de profil (reenactment) din Argeş şi din ţară; prezentarea echipamentului militar din timpul Primului Război Mondial, în cadrul unei parade militare organizate în centrul oraşului Piteşti.

Muzeografi ai Muzeului Judeţean Argeş, personal al asociaţilor de profil (reenactment); elevi, studenţi, public piteştean.

35000

3

Expoziţie temporară de panouri Argeşenii şi Marele Război

Mai-Decembrie 2018

Expoziţie temporară de panouri ce vor fi expuse în centrul oraşului Piteşti, cu personalităţi politice, militare, culturale argeşene, care şi-au legat numele de marile evenimente ale anului 1918, evenimente ce au culminat cu înfăptuirea Marii Uniri.

Muzeografi ai Muzeului Judeţean Argeş, elevi, studenţi, profesori, public piteştean.

5000

4

Şcoala de vară Istorie, cultură şi civilizaţie românească

August-Septembrie 2018

Şcoala de vară reuneşte pasionaţi de istorie şi specialişti, care îşi prezintă rezultatele cercetării în domeniu. Una din sub-secţiuni este intitulată Marea Unire în context european.

Specialişti şi pasionaţi de istorie; elevi, studenţi, public avizat.

100

5

Comemorări la Cimitirele Eroilor din Argeş (Piteşti, Şuici, Lereşti şi Dragoslavele)

August-Septembrie 2018

Oficierea unor servicii religioase pentru comemorarea eroilor din Argeş, în prezenţa reprezentanţilor Bisericii, ai Ministerului Apărării Naţionale (garnizoana Piteşti) şi ai şcolilor din localităţile argeşene respective.

Reprezentanţi ai Muzeului Judeţean Argeş, ai Ministerului Apărării Naţionale (garnizoana Piteşti), ai Bisericii, profesori, elevi.

1000

6

Sesiune de comunicări ştiinţifice Centenarul Marii Uniri

Octombrie 2018

Sesiune în cadrul căreia specialişti în istorie modernă şi contemporană (muzeografi, profesori), personalităţi din mediul universitar şi academic vor prezenta rezultatul cercetării acestora în arhivele naţionale şi din străinătate, relative la perioada Primului Război Mondial şi la etapele constituirii României Mari.

Specialişti în istorie modernă şi contemporană (muzeografi, profesori), personalităţi din mediul universitar şi academic.

20000

7

Medalie aniversară Centenarul Marii Uniri

Noiembrie 2018

Medalie aniversară lansată de Muzeul Judeţean Argeş cu ocazia împlinirii unui secol de la realizarea Marii Uniri; pe avers va fi prezentată o hartă a României Mari, aşa cum arăta aceasta la finalul Primului Război Mondial, iar pe revers clădirea Muzeului Judeţean Argeş şi sigla Consiliului Judeţean Argeş.

Specialişti în istorie modernă şi contemporană (muzeografi, profesori), elevi, studenţi, public.

15000

8

Simpozion 1 Decembrie – Ziua Naţională a României

Decembrie 2018

Simpozion în cadrul căruia specialişti în istorie modernă şi contemporană, profesori ai principalelor Colegii din Piteşti (Colegiul Naţional „Zinca Golescu” Piteşti şi Colegiul Naţional „Ion C. Brătianu” Piteşti) vor prezenta etapele înfăptuirii României Mari, etape ce au culminat cu momentul de la 1 Decembrie 1918: unirea Transilvabniei . De asemenea, vor fi prezentate implicaţiile acestui moment (urmările în plan politic, economic, social, cultural, militar etc) pentru România interbelică.

Specialişti în istorie modernă şi contemporană (muzeografi, profesori), personalităţi din mediul universitar; elevi, studenţi, public avizat.

1000

Total

77200

 

 

PRINCIPALELE MANIFESTĂRI CARE SE VOR ORGANIZA DE CĂTRE MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ÎN ANUL 2017

New CorelDRAW X6 Graphic Page 1

New CorelDRAW X6 Graphic Page 2

New CorelDRAW X6 Graphic Page 3

PRINCIPALELE MANIFESTĂRI CARE SE VOR ORGANIZA DE CĂTRE MUZEUL JUDEŢEAN ARGEŞ ÎN ANUL 2016 

 

Nr. Crt. Evenimentul Secţia Perioada Suma solicitată în lei
1 Proiect "Click pe Casa Verde" Ştiinţele Naturii 11 Ianuarie - 28 Martie 300
2 Simpozion „Mica Unire” Istorie 24 ianuarie 300
3 „Expoziţie personală de pictură şi desen Augustin Lucici”, organizată cu ocazia împlinirii a 60 de ani (Galeria de Artă)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Februarie 300
4 Expoziţie temporară „Vizita țarului Nicolae al II-lea la Constanța” Istorie martie 2000
5 Ziua Apei Ştiinţele Naturii 22 Martie 300
6 A V-a ediție a expoziției de mașini de rally Muzeul Sportului Argeşean Martie 2000
7 Luna Pădurii Ştiinţele Naturii

15 Martie -

15 Aprilie

300
8 Expoziţie „Tehnică şi meşteşuguri” Istorie Martie/ Aprilie 2500
9 Ziua Păsărilor Ştiinţele Naturii Primele zile din aprilie 300
10 Expoziţie temporară „Vecinii noştri necuvântători” Ştiinţele Naturii Aprilie 1000
11 „Rugămu-ne Ţie” - Expoziţie concurs de icoane (caracter naţional)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Aprilie 1000
12 Ziua Pământului Ştiinţele Naturii 22 Aprilie 300
13 Expoziţie de pictură, grafică şi sculptură cu lucrări din colecţia muzeului „Cum a supravieţuit artistul român înainte de 1989” (caracter naţional)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Mai 500
14 Simpozion „125 de ani de la moartea lui Ion C. Brătianu” Istorie 5 Mai 300
15 Simpozion „Zi cu triplă semnificaţie” Istorie 9 Mai 500
16 Expoziţie în natură „Pădurea-parc Trivale” Istorie Mai/Iunie 6000
17 Ziua Mediului Ştiinţele Naturii 5 Iunie 300
18 Expoziţie de pictură - FrancoGiannelli (Italia) (expoziţie personală)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Iunie 300
19 Acţiuni cultural-educativăPersoanele cu dezabilități şi lumea sportului, acţiune realizatăîn parteneriat cu D.J.T.S. Argeşşi asociaţiile de profil Muzeul Sportului Argeşean Iunie 1000
20 Şcoala de vară Istorie Iunie 1500
21 Expoziţie personală de pictură naivă Maria Goşoiu - Constanţa (expoziţie personală)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Iulie 300
22 Organizarea unor partide demonstrative de şah, la care sa participe maeştrii precum Elisabeta Polihroniade, Cristache Toculeţ Muzeul Sportului Argeşean   300
23 Şantierul arheologicVoineşti Istorie Iulie 20000
24 Şantierul arheologicJidova Istorie August 10000
25 Expoziţie „100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”, medalie comemorativă şi broşură cu interviuri luate veteranilor din Al Doilea Război Mondial (75 de ani de la intrarea României în această conflagraţie) Istorie August 20000
26 Simpozionul Fotbalul Argeșean la momentul adevărului, cauze ale decăderii Muzeul Sportului Argeşean August 1000
27 Expoziţie de pictură naivă Doina şi Gustav Hlinka - Reşiţa (expoziţie personală)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

August 1000
28 Şantierul arheologic Vărzaru Istorie August/Septembrie 15000
29 Expoziţie „Arme albe” (expoziţie în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României) Istorie

Septembrie/

Octombrie

7000
30 Ziua Mondială a Animalelor Ştiinţele Naturii 4 Octombrie 300
31 Birdwatching Ştiinţele Naturii 1-4 Octombrie 300
32 Expoziţia naţională de artă naivă (caracter naţional)

Galeria de Artă Rudolf

Schweitzer-Cumpăna

Octombrie 10000
33 Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Judeţean Argeş (ediţia a XLVII-a) Istorie Octombrie 40000
34 Şantierul arheologic Valea Stânii Istorie Octombrie- Noiembrie 20000
35 Expoziţie temporară „Povestea vânătorii” Ştiinţele Naturii Noiembrie 4000
36 Reorganizarea expoziției de bază prin amenajarea vitrinelor care să etaleze discipline sportive noi cum ar fi: motociclism, columbofilie Muzeul Sportului Argeşean Noiembrie 4000
37 Simpozion „Ziua Naţională a României” Istorie 1 Decembrie 300
      Total 174500

 

Activităţi în cadrul muzeului ce se desfăşoară pe parcursul întregului an:
- Activitatea „Micul arheolog”
- Activitatea „Casa Verde”
- Curs de „Bune maniere”
- Curs „Lecţia de şah”
- Curs „Lecţia de istorie”
- Curs „Lecţia de astronomie”
- Curs „Acelaşi cer - epoci diferite”
- Atelier de pictură şi arhitectură
- „Expoziţie generală ce prezintă obiecte restaurate în laboratoarele de restaurare lemn, metal, pictură, ceramică, hârtie şi taxidermie”
- Tehnici de lucru şi imagini cu etapele de restaurare.
           MANAGER,
Lect. univ. dr. Cornel Popescu
Page 18 of 18
Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561