Blog

Blog (34)

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Editura Ordessos

Written by

Ordessos5

Editura Ordessos a fost înfiinţată în anul 2007, având ca obiectiv principal sprijinirea activităţii ştiinţifice şi de popularizare din Muzeul Judeţean Argeş constând în editarea prin intermediul editurii proprii a anuarului ştiinţific „Argesis – Studii şi comunicări”, Seria istorie şi Seria ştiinţele naturii, a unor volume cu conţinut ştiinţific destinate valorificării patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, precum şi a unor materiale de prezentare şi popularizare a colecţiilor sale (monografii, reviste, cataloage, pliante, ilustrate, afişe, filme, casete ş. a.), ale altor muzee sau terţi. Programul editorial prevede editarea de cărţi, publicaţii, lucrări de interes general şi de specialitate, lucrări privind activităţi de muzeologie şi de cercetare-dezvoltare, materiale publicitare, reviste şi publicaţii periodice privind toate domeniile şi activităţile culturale şi ştiinţifice din România, pentru toate categoriile şi nivelurile profesionale (cercetare, învăţământ, proiectare, etc.), destinate publicului larg, tineretului, specialiştilor.

Lucrări apărute:

 

 

LUCRĂRI APĂRUTE LA EDITURA ORDESSOS,

MUZEUL JUDEȚEAN ARGEȘ, PITEȘTI

1. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XIV, 2006, 193 p.

2. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XV, 2006, 634 p.

3. Spiridon Cristocea, Teodor Mavrodin, Vasile Novac, Comuna Leordeni, județul Argeș – File de cronică, 2007, 416 p.

4. Spiridon Cristocea, Ștefan Trâmbaciu, Câmpulungul Muscelului reflectat în catagrafia din 1838, 2007, 252 p.

5. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XV, 2007, 138 p.

6. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XVI, 2007, 516 p.

7. Muzeul Județean Argeș, Castrul roman Jidova, 2007 (text bilingv), 28 p.

8. Ion I. Năstase, Elena I. Stătică, Comuna Cepari, județul Argeș – trepte în timp, 2008, 240 p.

9. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XVI, 2008, 190 p.

10. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XVII, 2008, 434 p.

11. Dan Dimulescu, Așezări muscelene: Golești, Poenița, Ulita – file de istorie, 2008, 316 p.

12. Nicolae Dumitrache, Marin Pufu, Din istoria comunei Mărăcineni, județul Argeș – satele Ciumești (Argeșelul) și Mărăcineni. vol. I, Începuturi, evoluție, evenimente, instituții, oameni, 2009, 474 p.

13. Dimitrie C. Butculescu, Călătorii și explorațiuni arheologice în Muscel, ediție îngrijită, studiu introductiv, note, comentarii și traduceri de Dragoș Măndescu, 2009, 184 p.

14. Spiridon Cristocea, Marius Păduraru, Comuna Cicănești, județul Argeș. File de istorie, 2009, 408 p.

15. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XVII, 2009, 183 p.

16. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XVIII, 2009, 408 p.

17. Dan Dimulescu, Jurnal de călătorie. Chemarea munților, 2010, 307 p.

18. Ioana Cristache-Panait, Biserici de lemn din județul Argeș, 2010, 134 p.

19. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XVIII, 2010, 112 p.

20. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XIX, 2010, 322 p.

21. Marius Păduraru, Romeo Maschio, Ion Dumitrescu - Comuna Cuca, județul Argeș. Studiu monografic, Pitești, 2010, 462 p.

22. Dan Dimulescu, Călător pe Valea Bratiei, 2011, 292 p.

23. Despina Măgureanu, Dragoș Măndescu, Sebastian Matei, Archaeology: making of and practice. Studies in honor of Mircea Babeș at his 70th anniversary, 2011, 394 p.

24. Constantin Gh. Dinu, Iuliana I. Dinu, Niculina N. Dinu, Elena C. Dinu, Oana I. Miloiu, Cei doi Radu lu' Anghel, 2011, 142 p.

25. Spiridon Cristocea, Orașul Pitești în catagrafia din 1838, 2011, 178 p.

26. Spiridon Cristocea, Elena Rotaru, Romeo Maschio, Piteștiul de altădată: o istorie ilustrată, 2011, 250 p.

27. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XX, Pitești, 2011, 350 p.

28. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XIX, Pitești, 2011, 170 p.

29. Zina Petrescu, La fereastra de poveste, 2012, 160 p.

30. Spiridon Cristocea, Dragoș Măndescu, Ionel Dobre, Comuna Ștefan cel Mare județul Argeș. File de istorie, 2012, 486 p.

31. Dragoș Măndescu, Ad finibus Imperii. Spațiul vechii Dacii în reprezentări cartografice medievale și moderne, Pitești, 2012, 120 p.

32. Apostol Stan, România politică postrevoluționară (1990-2010), Pitești, 2012, 462 p.

33. Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, Pitești, 2012, 326 p.

34. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XX, Pitești, 2012, 140 p.

35. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXI, Pitești, 2012, 370 p.

36. Spiridon Cristocea, Schituri argeșene mai puțin cunoscute, Pitești, 2012, 322 p.

37. Vasile Novac, Colonei argeșeni, Pitești, 2013, 402 p.

38. Marius Păduraru, George Ungureanu, Dragoș Chistol, Comuna Suseni, județul Argeș. Pagini de monografie, Pitești, 2013, 536 p.

39. Cristian Luca, Claudiu Neagoe, Marius Păduraru – Miscellanea historica in honorem Professoris Marcel-Dumitru Ciucă septuagenarii, Brăila: Editura Istros a Muzeului Brăilei; Pitești: Ordessos, 2013, 906 p.

40. Ioan Spiru, Monografia satului Surdulești, editor Pavel Mirea, Pitești, 2013, 182 p.

41. Nicolae Constantinescu, Timp și spațiu voievodal în Argeșul istoric (1200-1500), Pitești, 2013, 360 p.

42. Spiridon Cristocea, Catagrafii din secolele XVIII-XIX ale unor mănăstiri și schituri din județul Argeș, Pitești, 2013, 525 p. ???

43. Nicolae Dumitrache, Din istoria comunei Mărăcineni, județul Argeș – satele Ciumești (Argeșelul) și Mărăcineni. Alte momente și evenimente. Vol. II, 2014, 260 p.

44. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXII, Pitești, 2013, 437 p.

45. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXI, Pitești, 2013, 166 p.

46. Nicolae Ionescu, Cartea cu file de rouă - poeme, Pitești, Ordessos, 2014, 87 p.

47. Ediție de documente întocmită de: Marcel-Dumitru Ciucă, Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri guvernarea dr. Petru Groza. Instaurarea regimului pro-comunist, vol. I (7 martie - 27 iulie 1945), Pitești, Ordessos, 2014, 500 p.

48. Daniel Spânu, Contribuții arheologice și iconografice la cercetarea sitului „Cetate“ de la Zimnicea, Pitești, Ordessos, 2014, 188 p.

49. Ioan Spiru, Arheologie și numismatică în județul Teleorman, editor Pavel Mirea, Pitești, 2014, 198 p.

50. Sergiu I. Nicolaescu, Dicționar subiectiv de literatură. Argeș, ediția a II-a revizuită și adăugită, Pitești, 2012, 346 p.

51. Spiridon Cristocea, Pomelnice de biserici și mănăstiri argeșene, Pitești, 2014, 182 p.

52. Spiridon Cristocea, Trei pomelnice ale mănăstirii Hurezi, Pitești, 2014, 78 p.

53. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXIII, Pitești, 2014, 272 p.

54. Influențe, contacte și schimburi culturale între civilizațiile spațiului carpato-dunărean, din Preistorie până în Antichitate, Lucrările colocviului național desfășurat la Cumpăna, 2-4 octombrie 2013, editor Dragoș Măndescu, Pitești, 2014, 176 p.

55. Vasile Novac, Jafurile armatelor sovietice în județele Argeș și Mușcel în anii 1944-1945, Pitești, 2015, 410 p.

56. Zina Petrescu, Peripeții cu Grivei, Miau, Brăduț și prietenii lor. Schițe și povestiri, Pitești, 2015, 150 p.

57. Radu Ștefan Vergatti, Cristina Narcisa Vergatti, Cornel Popescu, Cetatea Poienari. Cetatea lui Vlad Țepeș, Pitești, 2015, 232 p.

58. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXIV, Pitești, 2015, 454 p.

59. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXII, Pitești, 2014, 124 p.

60. Spiridon Cristocea, Nicolae Angelescu, Dragoș Măndescu, Romeo Maschio, Dragoș Chistol, Comuna Rociu, județul Argeș. File de cronică, Pitești, 2015, 624 p.

61. Ioan Spiru, Din istoria bisericii teleormănene. Studii, articole, însemnări, volum îngrijit de Pavel Mirea, Pitești, 2015, 330 p.

62. Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri guvernarea dr. Petru Groza. Instaurarea regimului pro-comunist, vol. II (24 august 1945 - 28 februarie 1946), Ediție de documente întocmită de: Marcel-Dumitru Ciucă, Pitești, Ordessos, 2015, 568 p.

63. Radu Ștefan Vergatti, Cristina Narcisa Vergatti, Cornel Popescu, The Castle of Poienari Vlad The Impaler’s Fortress Revised and complete edition Pitești, 2016, 234p.

64. Petre Popa, Interviuri nonconformiste de pe patru continente, Pitești, 2015, 470 p.

65. Lucian Constantin Palade, Țara Românească și Înalta Poartă în veacul al XV-lea, Pitești, 2016, 180 p.

66. Radu Ștefan Vergatti, Cristina Narcisa Vergatti, Cornel Popescu, Apostol D. Culea în slujba românilor din Basarabia, Pitești, 2016, 122 p.

67. Nicolae Vlad, Tudor Popescu, Constantin Fulgeanu Monografia Colegiului Național Ion C. Brătianu - Pitești 1866-2016, Pitești, 2016, 224 p.

68. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXIII, Pitești, 2015, 127 p.

69. Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Documente de la Constantin Brâncoveanu referitoare la Mănăstirea Argeșului (1688-1703), Pitești, 2016, 146 p.

70. Cornel Popescu, Eroi în viață. Amintiri din război, Pitești, 2016, 122 p.

71. Zina Petrescu, Calul Măgarului. Schițe și povestiri, Pitești, 2017, 122 p.

72. Lucian Constantin Palade, Relațiile Moldovei cu Imperiul Otoman în veacul al XV-lea, Pitești, 2017, 234 p.

73. Viața pianistului Dinu Lipatti povestită de mama sa, traducere de Ileana Corilă, cuvânt înainte de Florentina Cojocaru, Pitești, 2017, 110 p.

74. Ion Toader, George Ungureanu (coord.), Comuna Cetățeni, județul Argeș. File de cronică, Pitești, Ordessos, 2017, 416 p.

75. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXV, Pitești, 2016, 180 p.

76. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXIV, Pitești, 2016, 107 p.

77. Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Documente de la Matei Basarab privitoare la Mănăstirea Argeșului: (1632-1654), Pitești, 2017, 220 p.

78. Andrei Măgureanu, Despina Măgureanu, Sebastian Matei, Cătălin Constantin, Botár István, Gabriel Vasile: Alma Vii: cercetări în perimetrul bisericii fortificate, Pitești, 2017, 156 p.

79. Cornel Popescu, Expoziția națională de artă naivă (ENAN) XLIX, Pitești, 2017, 122 p.

80. Muzeul Județean Argeș, Castrul roman Jidova, Pitești, 2018 (text bilingv), reeditată 28 p.

81. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXVI, Pitești, 2017, 382 p.

82. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXV, Pitești, 2017, 152 p.

83. Olga Barbu, Cătălin Borțun, Dan Botez, ... ; ed.: Pavel Mirea și Mihai Cătălina Zarzără: Marea Unire și județul Teleorman în contextul evenimentelor din 1918. Lucrările Simpozionului Național: Alexandria, 4-5 octombrie 2018, Pitești, Ordessos, 2018, 320 p.

84. Sevastian Tudor, Din istoria sportului argeșean, Pitești, Ordessos, 2018, 150 p.

85. Muzeul Județean Argeș, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească”, Muzeul Național de Istorie a României, Catalog expoziție Mircea cel Bătrân - 600, Pitești, Ordessos, 2018, 72 p.

86. Cornel Popescu, Expoziția națională de artă naivă (ENAN) - L, Pitești, 2018, 104 p.

87. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Istorie, nr. XXVII, Pitești, 2018, 354 p.

88. Argesis. Studii și Comunicări – Seria Științele Naturii, nr. XXVI, Pitești, 2018, 112 p.

89. Luminița Enescu, Dragoș Chistol, Valentin Motreanu, Marius Păduraru, Colegiul Național „Vlaicu Vodă”, Curtea de Argeș Centenar, Pitești, Ordessos, 2019, 400 p.

90. Cornel Popescu, Expoziția națională de artă naivă (ENAN) - LI, Pitești, 2019, 106 p.

91. Sevastian Tudor, Județele Argeș și Muscel în perioada ocupației germane, în Primul Război Mondial: (1916-1918), Pitești, Ordessos, 2019, 204 p.

92. Gelu Voican Voiculescu, O genealogie care vorbește, Pitești, Ordessos, 2019, 44 p. + anexe.

 

 

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Conducerea

Written by

Conducerea Muzeului Judeţean Argeş

Manager 

CORNEL POPESCU 

Program audiență : Luni 8:00-10:00

Programare audienta

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Formular_Cerere_Audienta.docx

Formular_Cerere_Audienta.PDF


Director 

DRAGOŞ MĂNDESCU

-DIRECȚIA MUZEOGRAFIE – PATRIMONIU

Program: Luni    8:00-16:30

              Vineri  8:00-14:00

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.


Șef serviciu muzeografie 

MARIUS PĂDURARU

SEF SERVICIU MUZEOGRAFIE

Program: Luni    8:00-16:30

              Vineri  8:00-14:00

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.


Serviciu marketing

STÎLPEANU Lenuța Elena

Relaţii Publice Fonduri Nerambursabile

Program: Luni    8:00-16:30

              Vineri  8:00-14:00

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.


Contabil Șef

PĂTRU Mihaela Carmen

Program: Luni    8:00-16:30

              Vineri  8:00-14:00

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.">

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Resurse umane - Administrativ

SEF BIROU

OBREJAN Mariana

Program: Luni    8:00-16:30

              Vineri  8:00-14:00

Tel/Fax : 0248 212 561

Mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

 

 

 

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Repere istorice

Written by

Repere istorice

  • 1928 - Un grup de intelectuali din cadrul Fundaţiei Culturale Ateneul Popular „Gheorghe Ionescu-Gion“ înfiinţează în Piteşti un muzeu (cu secţii de istorie, etnografie şi artă populară).
  • 1948 - Autorităţile desfiinţează Fundaţia Culturală Ateneul Popular „Gheorghe Ionescu-Gion“ şi închid muzeul. În acel moment, celor două secţii li se alăturase şi noua secţie de istorie naturală.
  • 1955 - Administraţia locală redeschide muzeul sub denumirea: Muzeul Regional Argeş.
  • 1966 - Secţia de etnografie şi artă populară a Muzeului Judeţean Argeş este transformată în actualul Muzeu Naţional al Viticulturii şi Pomiculturii din Rom]nia, Goleşti-Argeş.
  • 1968 - Instituţia muzeală piteşteană primeşte denumirea actuală: Muzeul Judeţean Argeş.
  • 1968 - A apărut primul număr al anuarului „Studii şi comunicări“, astăzi „Argesis“.
  • 1969 - Se deschide Casa Memorială „Liviu Rebreanu“, la Valea Mare, Ştefăneşti-Argeş.
  • 1970 - Muzeul Judeţean Argeş primeşte ca sediu Palatul Administrativ al fostei Prefecturi a judeţului Argeş.
  • 1970 - Deschiderea Expoziţiei şi a Rezervaţiei Arheologice Castrul Roman Câmpulung - Jidova.
  • 1971 - Se deschide Galeria de Artă Plastică Românească.
  • 1971 - Se deschide Galeria Naţionala de Artă Naivă din Romania.
  • 1974 - Se reorganizează expoziţia de bază a Secţiei de Istorie în noul sediu din Palatul Administrativ.
  • 1977 - Inaugurarea în cadrul Secţiei de Ştiinţele Naturii a expoziţiei de bază cu tema „Protecţia mediului înconjurător pe baze ecologice“.
  • 1985 - Se deschide Expoziţia Memorială „Dinu Lipatti“, la Ciolceşti, Leordeni-Argeş.
  • 2000, 2004 - Inaugurarea noilor clădiri ale Muzeului Judeţean Argeş (laboratoare, ateliere de conservare, restaurare, cercetare şi evidenţă a patrimoniului cultural, depozite, birouri, amfiteatru, observator astronomic şi planetariu).
  • 2004, 2006 - Secţia de Istorie este extinsă cu expoziţiile de bază referitoare la perioadele 1877-1922,1923-1947.
  • 2008 – Sunt inaugurate două noi obiective: Planetariul şi Muzeul Sportului Argeşean.
  • 2009 – Inaugurarea Expoziţiei permanente „Flori de mină – comorile adâncurilor” şi „Cabinet numismatic”.
  • 2010 – Cetatea Poenari devine secţie externă a Muzeului Judeţean Argeş.
Wednesday, 03 September 2014 03:00

Proiectul de cercetare PN II 2011

Written by

Proiectul de cercetare PN-II-RU-TE-2011-3-0078

 

Sigla muzeu testlogo uefiscdiEXPRESIVITATEA ARHEOLOGICĂ A PERIFERIEI. Particularităţile contactelor interculturale în zonele de margine, din preistorie până în evul mediu

Finanţator: Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS) prin Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI)

Programul: Tinere Echipe de Cercetare Independente - Ştiinţe Umaniste

Nr. contract: 2/26.10.2011

Echipa de proiect: dr. Dragoş Măndescu (director de proiect), Marius Păduraru (doctorand), Ion Dumitrescu (doctorand), Dana Andrea Stoica (tehnician)

Bugetul proiectului: 142935 lei

Durata proiectului: 24 luni (octombrie 2011-octombrie 2013)

Conţinutul proiectului: Obiectivul principal al proiectului este cercetarea ştiinţifică a patrimoniului arheologic al judeţului Argeş văzut ca un spaţiu de contact şi de interferenţă între culturi şi civilizaţii, precum şi valorificarea acestui potenţial la nivel naţional şi internaţional.

Proiectul vizează depistarea şi definirea unor paradigme şi modele culturale aplicabile contactelor dintre culturi arheologice (de ex. Gumelniţa  /  Sălcuţa) sau dintre lumi diferite (de ex. Romani / Barbari) în zonele de margine şi de interferenţă, cu evidenţierea particularităţilor definitorii pentru fiecare perioadă de timp (preistorie, protoistorie, antichitate, evul mediu). Drept zonă predilectă de studiu a fost ales nordul Munteniei în general (interfluviul Olt-Dâmboviţa) şi zona bazinului Argeşului în special, întrucât această zonă a fost una de contact şi de interferenţă de-a lungul epocilor (în preistorie: contactul dintre culturile arheologice Gumelniţa şi Sălcuţa, cu rezultarea grupului cultural Brăteşti; în protoistorie: contactul dintre grupul Ferigile şi cultura getică timpurie; în antichitate: Limes Transalutanus şi contactele dintre lumea romană şi barbari; în evul mediu: zona de contact dintre Valachia şi Transilvania. De asemenea, această zonă este străbătută şi de delimitări teritoriale antropice realizate în antichitate (Brazda lui Novac) şi tot aici sunt localizate importante drumuri comerciale şi puncte de vamă şi de contact: Cetăţeni (epoca fierului), Câmpulung (epoca medievală). Toate monumentele arheologice din zonele de contact şi interferenţă culturală, corespunzătoare fiecărei epoci, vor fi identificate în teren, repertoriate, descrise, cartate. Lucrul de birou va alterna cu deplasările în teren, cu periegheze şi sondaje arheologice. Ansamblul informaţiei acumulate va sta la baza redactării unui corpus, iar din ocurenţa particularităţilor va fi extras un posibil model cultural pentru fiecare epocă. Rezultatul final al acestui proiect de avergură va consta în întocmirea şi editarea repertoriului arheologic al Argeşului, judeţ ce se va alătura astfel celorlalte 16 judeţe ale ţării care beneficiază deja de o astfel de lucrare.

Rezultate estimate:

Constituirea unei echipe de cercetare funcționale și performante, alcătuită din tineri doctori și doctoranzi cu o perspectivă de real potențial, dar care în mod obișnuit reprezentau entități individuale independente în ansamblul personalului științific al instituției. Coagularea unui sistem solid de relații profesionale și interpersonale între membrii colectivului echipei de cercetare care să poată fi oricând reactivat în viitor și care să se constituie astfel într-un nucleu exemplar de motivație și de performanță pentru întregul colectiv științific al instituției. Asigurarea, pe durata desfășurării proiectului, dar mai ales după încheierea acesteia, a coeziunii echipei de tineri cercetători prin raportarea la un set unitar de valori extrase din potențialul arheologic al zonei studiate. Studierea pentru prima oară într-o manieră sistematică a imensului potențial arheologic al zonei Argeșului. Alcătuirea unei bibliografii arheologice exhaustive a siturilor și monumentelor arheologice din județul Argeș. Reevaluarea și valorizarea unor colecții muzeale de patrimoniu arheologic pe nedrept ignorate sau cu totul uitate. Promovarea vestigiilor arheologice de mare valoare și expresivitate ale acestui spațiu geografic la nivelul comunității științifice internaționale și identificarea unor posibile parteneriate pentru viitoare proiecte de anvergură internațională axate pe acest ansamblu de descoperiri. Îmbogățirea literaturii arheologice românești cu o lucrare științifică de sinteză, repertoriul arheologic al județului Argeș, ce va fi editată și publicată în format tipărit în urma încheierii unui contract editorial cu o editură prestigioasă și recunoscută CNCS în domeniul științelor umaniste (istorie-arheologie).

Din articolele ştiinţifice elaborate în cadrul proiectului:

Volum de studii:

Volum de sinteză:

RAPORTARE

{module Proiectul de cercetare PN 2011}

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Cercetare Ştiinţifică

Written by

Cercetare Științifică

001Muzeul Judeţean Argeş are o tradiţie în cooperarea, ca parte contractantã, cu Institutul de Biologie al Academiei, Societatea româno-canadiană AGRA Earth & Environmental S.C. AGRARO Consult Bucureşti, Consiliul Judeţean Argeş, S.C."PROIECT ARGEŞ" S.A., S.C. ROMPROIECT S.A. Piteşti, World Wide Fund for Nature International – Danube-Carpathian Programme (hereafter "WWF-DCP"), Ministerul Mediului, S. C. „INTERDEVELOPMENT" S.R.L., Programul Europeaid/121260/D/SV/RO Implementation of NATURA 2000 Network in Romania. Relaţiile cu organizaţiile şi companiile menţionate s-au bazat pe programe finanţate/coordonate de Academia Română, WWF, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Consiliul Judeţean Argeş, AGRAL etc. Acţiunile derulate în cadrul acestor programe au fost: asistenţă tehnică, studii de evaluare, realizarea de clurări cu caracter monografic ale unor personalităţi, localităţi sau instituţii, monitorizarea integrată a mediului, statistică pentru mediu, evaluări arheologice, descărcări de sarcină arheologică etc. Muzeul Judeţean Argeş are o colaborare deosebitã cu Institutele Academiei Române (Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul de Biologie), cu universitatile din Piteşti, din ţară si din străinătate, atât prin contracte de cercetare, cât şi prin faptul că anual, studenţi ai acestora îşi desfăşoară activitatea didactică şi de practicã în expoziţiile şi laboratoarele muzeului. Unii dintre cercetătorii muzeului predau cursuri de botanică, zoologie, protecţia mediului, monitoring integrat, conservarea biodiversităţii, istorie etc. la Facultatea de Ştiinţe-catedra de Biologie-Horticultură Ecologie şi Protecţia Mediului, la Facultatea de Istorie şi la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii din Piteşti. În prezent, Muzeul Judeţean Argeş participã la propuneri de proiecte în cadrul unor programe internaţionale FP7, cooperări bilaterale, precum şi în cadrul unui proiect CEEX.

{module Cercetare Ştiinţifică}

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Planetarium

Written by

Planetariul

 

 
Str. Armand Călinescu, nr. 44
Corpul C, intrarea dinspre Bulevardul Eroilor
marţi-duminică: 9.00-17.00
ore spectacole: 10.00, 12.00, 14.00, 16.00

Spectacole:
- Astronomituri
- Două bucăţele de sticlă. Miracolul telescopului
- Galaktos
- Originile vieţii
- Bătrânul înţelept cu ochii de stele

DOAR cu rezervare la tel. 0723.344.586

REGULI:

  • Publicul îşi va rezerva locurile la Planetariu prin telefon şi va respecta recomandările celor care operează Planetariul şi pe cele ale operatorului de rezervări.
  • Cei care au făcut rezervările, se vor prezenta cu 15 minute înainte de începerea spectacolelor, în caz contrar pierd rezervarea făcută, biletele fiind vândute persoanelor prezente în holul Planetariului şi care nu aveau rezervate locuri.
  • Grupurile organizate trebuie să aibă minim 10 şi maxim 31 de persoane, inclusiv însoţitorul grupului, iar în caz că nu există rezervare spectacolul se va ţine numai cu 10 spectatori.
  • Grupurile alcătuite din copii preşcolari (grupele mare şi pregătitoare) şi elevi trebuie să aibă însoţitor, cadru didactic, care va avea accesul gratuit.

ASTRONOMITURI (24:55) – Recomandat pentru public începând cu vârsta de 12 ani. Folosind o tehnologie de animaţie de ultimă generaţie, sub atenta îndrumare a unui grup talentat de colaboratori, ASTRONOMITURI prezintă o poveste evocatoare, care pentru prima dată în istoria programării pentru Planetariu educaţional, uneşte experienţa magnifică Full Dome cu acţiunea dramatică a formelor cinematografice. ASTRONOMITURI foloseşte o gamă completă de caractere (unele realiste, unele extraordinare), plasând acţiunile rapide în setările fanteziste de fundal, adăugând efecte speciale uimitoare, în scopul de a spune o poveste inspirată într-o manieră nouă şi puternică. Este cerul nopţii aşa cum nu l-aţi mai văzut înainte.

DOUĂ BUCĂŢELE DE STICLĂ. MIRACOLUL TELESCOPULUI (24:28)  Spectacolul urmăreşte doi copii care comunică cu o femeie astronom într-o seară de observaţii astronomice. Copiii învaţă cum funcţionează un telescop, istoria telescoapelor si cele mai mari descoperiri făcute cu ajutorul acestor instrumente. Imiloa Astronomy Center, Buhl Planetarium din cadrul Carnegie Science Center, şi Interstellar Studio au realizat acest program. Mirage IIID furnizează grafica, animaţia, şi compoziţia programului. Coloana sonoră a fost realizată de către Orchestra Filarmonică din Londra.

GALAKTOS (22:30)  Prezintă o călătorie virtuală prin galaxia noastră realizată de două personaje comice, Eugene şi Craig, angajaţi la o firmă de distribuţie a laptelui din Calea Lactee. Pe parcursul călătoriei, spectatorii, alături de protagonişti, vor întâlni mai multe nebuloase şi roiuri de stele, prilej pentru cei mici de a afla mai multe lucruri despre aceste corpuri cereşti.

ORIGINILE VIEȚII  Filmul tratează unele dintre cele mai profunde întrebări ale științei vieții: originile vieții şi căutarea altor forme de viața ăn Univers. Începând cu Big Bang-ului, în ordine cronologică, spectacolul se ocupă cu chimia prebiotica din Univers, formarea de stele, formarea de sisteme solare, şi primele forme de viaţă de pe Pământ. Mai mult, Originile vieții acoperă marile extincții, precum și căutarea noastră pentru formele de viaţă primitivă dincolo de planeta Pământ. Originile Vieții este o călătorie de inspirație prin timp și o celebrare a vieții pe Pământ. Descrie mai multe descoperiri recente legate de știința vieții, demonstrând că, dacă a existat vreodată un timp în care știința a făcut cele mai mari progrese ale sale, e chiar acum!

BĂTRÂNUL ÎNŢELEPT CU OCHII DE STELE  Proiecția prezintă dorința unui conducător tiran care vrea sa obțină mai multă putere. Bătrânul Înțelept l-a sfătuit să numere stelele… În ciuda eforturilor depuse de către tiran, sarcina este mult mai dificilă decât se aștepta, stelele par să se miște! Noapte după noapte, secretele cerului îi sunt prezentate tiranului: existenta zilei și a nopții, stelele căzătoare, constelațiile… Acum într-o nouă versiune - a acestei poveşti foarte apreciate de către public.

 

 

Ce este un planetariu?

  • 1O sală de spectacole, un teatru permanent ori ambulant, cu scenă aflată pe tavan, sub forma unui ecran de tip cupolă (dom), cu planetele, stelele şi alte corpuri cereşti ca actori, cu acţiunea plasată în trecut, prezent sau în viitor, destinat satisfacerii curiozităţii umane asupra spaţiului extraterestru, înţelegerii corecte a modului de folosire a lumii în care trăim şi pentru prezentarea celor mai recente evoluţii ale erei spaţiale. Astăzi, datorită tehnologiei digitale, un planetariu este cel mai performat echipament multimedia disponibil pentru publicul larg şi capabil să susţină tehnic dezvoltarea unor noi metode de educaţie şi recreere.

Piteşti, Planetariul Muzeului Judeţean Argeş - 2008

  • La Piteşti, în urmă cu 30 de ani, începea să funcţioneze prima expoziţie multimedia din România dedicată ştiinţelor naturii şi ecologiei. Tavanul primei săli oferă intuitiv şi simbolic informaţii privind originea vieţii pe Terra şi seamană cu proiecţia unui planetariu. În 2008, în primul an naţional dedicat educaţiei cu ajutorul astronomiei şi în avanpremiera primului an internaţional al astronomiei, anul 2009, Muzeul Judeţean Argeş inaugurează primul planetariu digital de tip educaţional din România, îmbogăţindu-şi oferta culturală la aniversarea a 80 de ani de la înfiinţare. Planetariul Muzeului Judeţean Argeş, produs de firma franceză RSA Cosmos (al doilea mare constructor european de planetarii) este de tip ISS 2 HD şi are un ecran cu diametru de 7 metri, oferind vizionarea unor proiecţii de planetariu, de cinematografie panoramică şi simultană, de 2expoziţii virtuale de înaltă definiţie (1900x1900 pixeli), sonorizate cu un sistem audio 5.1 pentru săli de cinematograf. Planetariul poate găzdui între 38 de spectatori, inclusiv persoane cu nevoi speciale de deplasare, mobilierul este proiectat şi realizat special pentru planetariu, iar volumul de proiecţie beneficiază de un sistem de climatizare optim şi ecologic. La nivel european, planetariul Muzeului Judeţean Argeş se încadrează între cele mai performante planetarii digitale aflate în funcţiune şi în curs de realizare la categoria planetarii medii educaţionale. Echipamentul tip ISS 2 HD poate fi interconectat prin sisteme digitale de transport a informaţiei cu echipamente de observare astronomică pentru facilitarea unor proiecţii live de observaţii astronomice făcute oriunde pe Terra.

Statistic, în România există un planetariu pentru 4 milioane de locuitori. Toate sunt planetarii opto-mecanice, cu ecrane de 7-8 metri în diametru, fabricate în anii '80 de firma Zeiss RDG, instalate odată cu prezenţa primului român în spaţiul extraterestru. Prin comparaţie, la nivel mondial, în SUA se află în funcţiune un planetariu pentru 100.000 de locuitori, cu ecrane cu diametru de la 3 la 30 de metri, toate optimizate tehnologic permanent, acest aspect fiind şi caracteristica principală a pieţei americane de planetarii. În Europa, construcţia de planetarii noi este preocuparea de bază a instituţiilor culturale şi ştiinţifice publice şi private. Europa este locul inventării acestui tip de sală de spectacole şi al fabricării celor mai performante echipamente de planetariu la nivel mondial. Modelul "Universarium" al firmei germane Zeiss costă 6 milioane de euro şi constituie vârful tehnologic actual. La nivel mondial sunt deschise publicului peste 3000 de planetarii, de la cele mobile şi şcolare de mici dimensiuni (3-5 metri diametru), până la săli de proiecţie pentru 500 de persoane, cu diametrul ecranului de 30 metri. Cererea de planetarii este în creştere. Majoritatea furnizorilor importanţi de echipamente de planetariu (Zeiss, Evans&Sutherland, Spitz, Motorola, RSA Cosmos, SkySkan, GoTo) au liste de aşteptare de 2 până la 4 ani şi îşi selectează viitorii clienţi în funcţie de numărul de vizitatori, capacitatea de comunicare privind organizarea unui planetariu şi de adaptare a facilităţilor existente la montarea unui planetariu. Fiecare proiect este unicat, de tip "custom made", procedurile de adaptare, montare şi de punere în funcţiune a echipamentelor de planetariu sunt considerate operaţiuni cu grad mare de complexitate, cu o curbă mare de învăţare, prefaţate de un proces atent de selecţie a beneficiarului. Nu se vinde un produs, ci se dezvoltă o activitate care are finalitate multiplă, durabilă, culturală, beneficiile financiare permiţând evoluţia cercetărilor şi a producţiei de planetarii. Proiectul de la Piteşti a fost prezentat specialiştilor de la Spitz şi SkySkan (SUA), Goto (Japonia), Zeiss şi RSA Cosmos (Europa) încă din anul 2002. În urma asigurării finanţării de către Consiliul Judeţean Argeş, începând cu anul 2006, discuţiile tehnice au fost intensificate. De Crăciun, în anul 2007, soseau la Piteşti ecranul de proiecţie şi se încheiaseră eforturile de asimilare şi de proiectare a instalaţiilor conexe proiectorului de planetariu. În perioada 10 mai - 1 august 2008, toate piesele planetariului din Piteşti au fost montate. Echipa a fost mutinaţională şi multidisciplinară, însumând peste 60 de persoane. Toate soluţiile tehnice planificate şi proiectate au fost corect executate. Loc de optimizare există, însă doar utilizarea acestei săli de spectacole multimedia, unicat naţional, va rezolva şi acest deziderat. Parafrazând sloganul firmei producatoare franceze, vom încerca, împreună cu publicul nostru, să fim cât mai aproape de stele, cu intenţia de a ne cunoaşte mai bine pe noi şi lumea în care trăim. Spectacolele de planetariu prezentate între 2008 şi 2009 sunt produse de Astroneuf şi RSA Cosmos în Franţa.

Wednesday, 03 September 2014 03:00

Relaţii Publice

Written by

Relaţii Publice

  • Secţia de relaţii publice şi pedagogie muzeală este cea care elaborează strategiile de promovare a produselor culturale şi educaţionale ale muzeului, menţine permanent o legătură strânsă cu şcolile, liceele şi colegiile, universităţile şi organizaţiilor de tineret din municipiu şi din judeţ, acestea fiind consumatorii tradiţionali ai bunurilor culturale şi educaţionale produse de muzeu. De asemenea, tot prin această secţie muzeul menţine permanent legătura cu presa locală şi centrală.

{module Relaţii Publice}

Page 2 of 3
Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561