În luna aprilie, Muzeul Județean Argeș aduce în atenția publicului, în cadrul microexpoziției „Exponatul lunii”, Tezaurul de la Cotmeana, o descoperire numismatică ce evidențiază diversitatea monedelor aflate în circulație în Țara
Românească. Este cunoscut faptul că după intrarea în vigoare a Regulamentelor Organice în Țara Românească și Moldova se adoptă practic primul sistem monetar bine definit, astfel că piesele austriece de argint, în valoare de 20 de kreuzeri sunt echivalate cu doi lei și 10 parale (90 de parale) în moneda de cont, practic toată circulația monetară ajunge să se rezume la moneda austriacă, suplinită pe alocuri de monede turcești, olandeze, germane și rusești. Cantitatea mare de monedă austriacă de dimensiuni mijlocii ajunge să înlocuiască micile parale turcești, greu de utilizat și foarte slab cotate, de multe ori neacceptate pe piețele internaționale, iar Principatele se raliază unei circulații deja existente în Transilvania.
Ca emitenți ai monedelor austriece aflate în tezaurul de la Cotmeana avem pe Francisc de Lorena, Maria Tereza, Iosif al II-lea, Leopold al II-lea și Francisc I, iar ca monetării întâlnim: Viena, Kremnitz, Alba Iulia, Baia Mare, Praga și Hall. La acestea se adaugă monedele germane emise de Maximilian Joseph, Friedrich Christian și Christian al IV-lea. Monedele germane de 20 de kreuzeri care au fost bătute în normele convenției monetare semnate cu Austria nu reprezintă o prezență exotică în spațiul autohton, deși, mult mai rar întâlnite decât cele austriece. Monedele otomane au fost emise între anii 1822-1823 – 1832-1833 și reprezintă data de finalizare a tezaurului. Probabil, lotul de monede de aur a fost adăugat tezaurului după anul 1833. Din acest lot fac parte din trei tipuri diferite de nominale otomane: nouă exemplare de hayryie, un tam surre și un cedid adli. Toate nominalele au fost emise în vremea lui Mahmud al II-lea: tam surre în anul de domnie 15, cedid adli în anul de domnie 19, trei piese hayryie au anul de domnie 21, trei anul 22 și încă trei piese au trecut anul 23.
Convertirea monedelor de aur în parale sau kuruși se poate realiza cu greu din cauza inflației, tot mai crescute în prima jumătate a secolului al XIX-lea, atât în Țările Române cât și în Imperiul Otoman. În acest sens trebuie să ținem cont atât de cursurile menționate la Constantinopole, cât și de cele semnalate în Țara Românească, unde, la 1822, o ,,mahmudea” de aur valora 25 de piaștri, cel mai probabil fiind vorba de un rumi altîn, nominal introdus în circulație tot în vremea lui Mahmud al II-lea. Din cursurile monetare de la Constantinopol nu avem însă nici o mențiune cu numele monedei tam surre sau a monetăriei din care provenea aceasta, Dar-ul Hilafet. Deoarece această monetărie se afla la Istanbul putem deduce că tipul monetar era numit simplu Istambul și era cotat la valoarea de opt piaștri. Din cursurile mai târzii, menționate la anul 1833, aflăm că valoarea unei hayryie se ridica la 20 de piaștri și a unui adli la 15 piaștri.
Conform Regulamentului Organic valoarea unei piese de 20 kreuzeri se calcula la 2 lei și 10 parale sau la 90 de parale, astfel obținem valoarea totală a kreuzerilor de 9270 parale sau 231,75 lei, iar împreună cu aproximările relative ale monedelor de aur, suma totală a tezaurului de la Cotmeana se ridică la valoarea 17.390 parale sau 434,75 lei.
Exponatul poate fi văzut în perioada 1–30 aprilie, de marți până duminică, între orele 9:00–17:00, la Galeria de Artă Naivă, intrarea din Bulevardul Eroilor.
