Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Venetie Expo

Luni, 19 martie 2018, Muzeul Judeţean Argeş inaugurează la Veneţia, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia expoziţia temporară „Memoria Marelui Război: Monumentele comemorative ale eroilor neamului în judeţul Argeş”.
Expoziţa este menită să prezinte publicului italian aspecte relevante ale participării locuitorilor judeţului Argeş la prima conflagraţie mondială (fotografii de epocă, imagini ale monumentelor eroilor, cărţi poştale, brevete, medalii, presă contemporană etc.), readucând în memoria contemporanilor efortul admirabil al comunităţilor locale în vederea ridicării monumentelor comemorative dedicate jertfelor Marelui Război.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 aprilie 2018 în galeria Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Muzeul Judeţean Argeş mulţumeşte partenerilor media ai acestui proiect cultural: Jurnalul de Argeş, Absolut TV, Ancheta, Antena 1 Piteşti şi 7 Days 7 Nights.

 

Venetia Foto

Lapidariumul Muzeului Județean Argeș conține piese (elemente de arhitectură, roți de moară, pietre de mormânt, cruci, vase pentru provizii) descoperite pe teritoriul județului Argeș, întâmplător, sau cu ocazia efectuării unor periegheze și cercetări arheologice.
Obiectele care compun această colecție au fost mutate la 30 noiembrie 2017 pe noul amplasament, Str. Armand Călinescu, nr. 44, în exterior, în prelungirea expoziției permanente „Flori de mină”, între corpurile B și C.

1708 (7216) iulie ‹12›

Piatră de mormânt, de 172/79 cm; literă de 2 și 7 cm, în relief, într-un câmp de 139/46 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la biserica Sf. Nicolae și Sf. Pantelimon, din Pitești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 915.

† Aici, suptu această piat | ră odihnescu oase | le răposatului robu lui Dum | nezău, Ion diaconul | puigiul (?), care s-au pristă | [vit în zilele prea lu] | minatului domnului, Ion | Costandin B(asarab) voivod, și | jupâneasa dumnealui, | Catrina și coconi(i) dum | nealor, Ion, Mira; iulie 12 d(ăni), | leat 7216.

1718 (7226) februarie ‹17›

Piatră de mormânt, deteriorată, spartă în două fragmente, de cca. 130/74 cm; literă de 6 cm, în relief, într-un câmp de cca. 89/44 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la fostul schit piteștean Buliga.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 916.

[†] Aici, supt această piatră odih | nescu-se oasele răpo | osatului robul lui Dum | nezeu, jupan Pătru Buliga | i jupâneasa dumnealui | și coconi dumnea | l[or, I]on … [care] s-au p[ris]tăvit în zile[le | lu]minatului domnu, Ion Ion | [Ale]csandru voevod, în luna fevruariu în [17], [v]ă leat 7226.
Sec. XIV-XVIII

Pietre de moară din gresie (diametrul de 140 cm, respectiv 145 cm, grosimea cca. 23 cm). Provin de la o moară de apă care a funcționat în evul mediu pe malul drept al râului Argeș. Au fost găsite la cca. 200 m amonte de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești. În literatura de specialitate a fost identificată cu moara din „hotarul Piteștilor”, dăruită de Mircea cel Bătrân ctitoriei sale de la Cozia, la 20 mai 1388.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1554-1555.

Sec. XIV-XVIII

Piatră de moară din gresie (diametrul 130 cm, grosimea cca. 25 cm). Provine de la o moară de apă de pe malul drept al râului Argeș. A fost găsită la cca. 200 m amonte față de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1556.

‹Înainte de 1708 iulie 12›

Cruce de piatră, fragment de 140/77,5/33/26 cm; literă de 4 și 7 cm, în relief; în trecut era așezată pe str. Eremia Grigorescu.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1816.

Râdicatu-s-au aceast(ă) cin | stită cruce întru sla | va și cinstea părinte | l[ui nostru] …

pe latura din stânga, cu literă de 5,5 cm:

erodiaconu | lu Ionu | piuigiu, | Catirina.


1714 sept. 1 ‒ 1715 aug. 31 (7223)

Cruce de piatră de 118/41/21/17,5 cm; literă de 4 cm, în relief; a fost descoperită într-un atelier de pietrărie din Pitești, unde fusese adusă de la Ștefănești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 910.

† Râdicatu | -s-(au) ace(a)stă sfântă | cruce, pe hramu | Sfântului Nic | olaiu, în zil | ele lumina | tului domnu, | Ion Ștefanu v | oevod. Nevoi |- tu-s-au rob(u)l lui | Dumnezeu, Radul; | leat 7223.

pe latura din stânga:

Radul p(o)st(e) | l (ni)c, Radul, | Teodor, Ne(a)g | oe, Neacșa, | Vișa, Laz | ăr, Draga, Ra | dul, Tudora, | Bâle, Toma, | Udriia cu | feciori(i) lui, | Dumitru

pe latura din dreapta:

Stoian, Nea | guțu, Dră|gan, Crăciun, | Stana, Da | na, Miha(l)c(e)a.


172‹2› mart. 20 ‒ 17‹30› mart. 20 (7230‒723‹8›)

Cruce de piatră, fragment de 58/25/18,5 m (se păstrează numai brațul longitudinal); literă de 5 cm, în relief; era așezată în trecut în târgul Piteștilor, pe partea din stânga șoselei ce ducea la Craiova.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 911.

† Ridicatu-s-a a | ceastă sf(â)ntă și dum | nezeiască cru | ce întru slava și cinstea Sf(â)ntuu | lui Nicolae, în z | elele lui Io Ni | colae voevod; și | s-au ostenit ro | [bul lui] ...

pe latura din stânga:

Anca, Vlad, Pătru, | Mușa, Ian[cu ?]; | m(a)r(tie) 20 d(ăni), l(ea)t 723‹.›.


Sec. XVIII

Cruce de piatră, fragment de 51/45/13 cm; literă de 5 cm, în relief.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 913.

† Rădicatu- | s-au aceas | [tă] ...
Sec. XVI-XVII
Fragmente de zid (cu dimensiunile ‒ înălțimea, grosimea, lungimea ‒ 103 cm x 69 cm x 127 cm, respectiv 81 cm x 47 cm x 70 cm) executat în tehnica „pietrei în casetă de cărămidă”. Provine de la fundația unei clădiri de mari dimensiuni (12,9 m x 5,2 m) considerată a fi fosta casa domnească de la Pitești. A fost descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2559-2560.
Sec. XVI-XVII
Arcadă de ancadrament (133 cm x 33 cm x 26 cm) din piatră de Albești. Provine de la fosta casă domnească de la Pitești, descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2561.
1647-1648
Fragmente de montanți (59 cm x 27 cm x 14,5 cm, respectiv 36 cm x 29 cm x 17 cm) din piatră de Albești, cu baghetă marginală. Provin de la cea de-a doua biserică a Mănăstirii Râncăciov, ctitoria căpitanului de păhărnicei Arsenie Șoimul, din comuna Călinești, județul Argeș. Au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 1990.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2234-2235.

Sec. XVII-XVIII

Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1940.


Sec. XVII-XVIII

Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1941.

Pasari de zapada

Indiferent dacă locuim în centrul oraşului sau într-un cătun de la ţară, suntem înconjuraţi de păsări. Le vedem zburând pe deasupra noastră ori furişându-se într-un tufiş, însă, de regulă, le dăm puţină importanţă. Avem impresia că sunt puţine specii, pe cele mai multe păsărele catalogându-le drept vrăbii, pe majoritatea celor acvatice considerându-le raţe, iar pe toate cele active pe întuneric, bufniţe. De asemenea, dacă vedem o lebădă în preajma căreia se hrănesc păsări micuţe, putem spune că am văzut o lebădă cu boboci, când, de fapt, sunt corcodei mici, iar, dacă zărim un pescăruş mare, putem crede că avem de-a face cu un albatros, când nu e altceva decât un pescăruş cu picioare galbene, specie cuibăritoare de câteva decenii şi în oraşul Piteşti.
Păsările formează o lume deosebită, iar, la o analiză mai atentă, vom remarca o varietate de specii. Unele preferă pădurea, altele, câmpul, unele se întâlnesc, mai ales, în zonele umede, altele, prin localităţi, iar, dacă vom urca în golul alpin, vom observa că, şi acolo, există păsări. Multe stau tot timpul la noi, unele ne vizitează vara sau iarna, iar câteva poposesc pe meleagurile noastre puţine săptămâni, în drumurile dintre cartierele de cuibărire, din nordul Europei şi Asiei, şi cele de iernare, din Africa.
Avifauna argeşeană este diversă, iar expoziţia temporară „Păsări pe zăpadă” nu este altceva decât o ocazie minunată de a vă aduce în faţă păsări care fac parte din colecţia Muzeului Judeţean Argeş şi care pot fi observate la noi în timpul iernii. Printre ele, sunt şi câteva specii protejate (cufundarul polar, acvila de munte, gâsca cu gât roşu, pescăraşul albastru, ciocănitoarea cu spatele alb ş.a.), care au nevoie de ajutorul nostru pentru a supravieţui mai departe.
Sperând că v-am trezit interesul, vă invităm să participaţi la deschiderea acestei expoziţii temporare, vineri, 23 februarie, ora 10:00, în holul central al Muzeului Judeţean Argeş.

Iulian Vlad Carte

Vineri, 23 februarie 2018, are loc lansarea volumului „Iulian N. Vlad – confesiuni pentru istorie” de Aurel I. Rogojan, cu o prefață a prof. univ. dr. Dinu C. Giurescu.

CHINA 2018

Muzeul Judeţean Argeş, vă invită joi, 15 februarie 2018, ora 13.00, la Galeria Națională de Artă Naivă, unde va avea loc vernisajul expoziţiei de fotografii "Chinese Story 2017". 

Chinese Story 2017 este o colecţie selecţionată conţinând o serie de fotografii, care includ teme de protecție ecologică, moştenire culturală, viaţă sănătoasă, dezvoltare tehnologică, inovaţie socială și schimburi internaționale.
Fotografiile sunt ca o panoramă vastă acoperind spaţii și scene variate ce caracterizează cuvintele cheie privind îngrijorările oamenilor în anul care a trecut: inovaţie, coordonare, ecologie, deschidere şi împărtăşire.
Ca o țară orientală-civilizată cu frumusețe şi armonie, China a moştenit aceste cinci filozofii de dezvoltare și a devenit o putere regională și globală responsabilă, care se deschide amical, promițător și vibrant.

O istorie a bacnotei

Cu ocazia împlinirii a 650 de ani de la apariția bancnotei (cea mai veche bancnotă păstrată a fost emisă în China, în anul 1368), Muzeul Județean Argeș vă invită, marți, 13 februarie, ora 13.00, în clădirea expoziției de bază, la deschiderea expoziției

Exponatul luni Aprilie

Muzeul Judeţean Argeş expune în luna aprilie, în cadrul mini expoziţiei Exponatul lunii, Cască militară tip „Adrian” , folosită în timpul Primului Război Mondial. A fost numită astfel după creatorul său, generalul de intendenţă August Louis Adrian, care s-a inspirat din modelul căştilor pompierilor francezi.

Casca era produsă din tablă de oţel, îmbogăţit cu crom şi nichel, şi are o grosime de 0,7 milimetri. Casca a fost produsă în Franţa, într-un număr de aproximativ 7 milioane de exemplare.

Primele 90.000 de bucăţi au intrat în dotarea Armatei Române începând cu ianuarie 1917. Exemplarul aflat în colecţia Muzeului Judeţean Argeş este unul deosebit, deoarece prezintă trei straturi de vopsea, succesive: blue-horizon, verde kaki şi maro închis. Culoarea originală a căştii a fost blue-horizon, ceea ce înseamnă că aceasta a fost una din căştile aduse de misiunea militară franceză în România; ulterior, s-a aplicat un al doilea strat de vopsea, de culoare verde kaki, casca fiind folosită de către armata română în Al Doilea Război Mondial, în dotarea uneia din trupele de artilerie, pompieri, rezervişti sau apărare civilă; apoi, a fost aplicat un al treilea strat de vopsea, de culoare maro închis, casca fiind folosită şi după 1945, la trupele de pompieri.

Exponatul lunii va putea fi admirat de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00, la sediul Muzeului Judeţean Argeş din strada Armand Călinescu, nr. 44, intrarea fiind liberă.

100 ani moartea lui Mircea Cel Bartan

Cu ocazia împlinirii a 600 de ani de la moartea lui Mircea cel Bătrân, Muzeul Judeţean Argeş organizează miercuri, 31 ianuarie 2018, masa rotundă dedicată memoriei domnitorului. 

Muzeul Judetean Arges2017Muzeul Judeţean Argeş reia începând cu data de 23 ianuarie a.c., proiectul educaţional ,,Bacalaureatul la istorie”.

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561