Email: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Invitatie Lipatti 2018 1
La un an după aniversarea Centenarului Dinu Lipatti, concursul ce îi poartă numele aduce un nou omagiu acestei personalități muzicale de excepție, care, dincolo de talent, a cultivat perfecțiunea sonoră. Cu prilejul celei de-a șasea ediții a Premiilor Muzicale „Dinu Lipatti”, tinerii muzicieni își vor demonstra virtuozitatea în fața unui juriu format din nume de referință ale muzicii clasice, cu recunoaștere românească și internațională. Competiția se desfășoară în data de 11 mai, la sediul Filarmonicii și al Casei Populare de Arte și Meserii din Pitești. Gala Laureaților va avea loc în data de 12 mai, la Casa Memorială Dinu Lipatti de la Fundățeanca.
Ca în fiecare an, concursul este structurat pe 3 secțiuni (Pian, Vioară, Canto clasic) și este deschis elevilor din școli de artă, licee de muzică și studenților din facultăți de profil. Se pot înscrie concurenți cu vârste cuprinse între 7 și 25 de ani. În parteneriat cu Editura Muzicală GrafoArt, și în acest an participanții vor primi vouchere pentru partituri. De această dată, partiturile vor putea fi achiziționate pe loc, de la standul editurii, în cele două zile ale evenimentului.
Premiile Muzicale „Dinu Lipatti” readuc în atenția publicului larg şi a tinerei generaţii arta acestui tânăr genial, admirabil interpret cu o uriașă carieră concertistică internațională, compozitor inspirat și pedagog de vocație, preocupat de perfecțiune, dusă până la sacrificiul suprem.

Invitatie Lipatti 2018 2

Juriul este alcătuit din personalități ale universului muzical românesc:
Pian
• Lect. Univ. Dr. Toma Popovici, Universitatea Națională de Muzică București
• Dr. Adnana Renatty Codreanu, Șef Catedră Pian, Liceul de Artă Dinu Lipatti, Pitești
• Prof. Mirela Olivia Stroe, Catedra Pian a Colegiului Național de Arte “Dinu Lipatti”, București
Vioară
• Conf. Univ. Dr. Luminița Burcă, Universitatea Națională de Muzică București și Profesor Asociat la Școala Doctorală de Muzică și Teatru a Universității de Vest - Timișoara
• Prof. Diana Antonescu, Dr. în Muzică, Catedra Vioară a Colegiului Național de Muzică “George Enescu”, București
• Prof. Roxana Moise, Șef Catedră Vioară, Liceul de Artă “Dinu Lipatti”, Pitești, și membră a Filarmonicii Pitești.
Canto
• Conf. Univ. Dr. Mariana Colpoș, Universitatea Națională de Muzică București și Soprană în cadrul Operei Naționale București
• Lect. Univ. Dr. Camelia Clavac, Universitatea din Pitești, Soprană
• Prof. Mihaela Andrei, Dr. în Muzică, Catedra de Artă Interpretativă, Colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti”, București, Soprană.

Marilena Isac

Muzeul Judeţean Argeş vă invită joi, 10 mai, ora 13.00, la Galeria de Artă ,,Rudolf Schweitzer - Cumpăna", unde va avea loc vernisajul expoziției personale de pictură al artistei Marinela Măntescu-Isac.
Născută în 23 iulie 1954, în Bucureşti, a absolvit în 1978 Academia de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, secţia de pictură (profesori Corneliu Baba şi Marius Cilievici).
Opera pictoriţei Marinela Măntescu a intrat deja în patrimoniul naţional, dovadă fiind şi valoarea incontestabilă a expoziţiilor personale sau de grup pe care le-a vernisat în ţară şi dincolo de frontiere.
Premiată în saloanele naţionale sau internaţionale, Marinela Măntescu se poate mândri cu tablouri ce stau în colecţii particulare pe toate continentele.
Expoziția va fi deschisă vizitatorilor în perioada 10 mai – 10 unie 2018, de marți pâna duminică, între orele 9.00 – 17.00.

9mai2018

Miercuri, 9 mai 2018, ora 15.00, Muzeul Judeţean Argeş organizează Simpozionul dedicat zilei de 9 mai, zi cu triplă semnificaţie, ce va avea loc în curtea instituţiei.
Vor fi prezenţi elevi ai Colegiului Naţional “Zinca Golescu” Piteşti, elevi ai Şcolii Gimnaziale“ Ion Minulescu” Piteşti şi Corul Veteranilor
Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român o triplă semnificaţie: proclamarea independenţei de stat a României, la 9 mai 1877, Victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945 şi Ziua Europei, la 9 mai 1950.
Proclamarea independenţei statale, la 9 mai 1877, nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declară în Parlamentul ţării: "Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare". Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută, apoi, de puterile europene.
Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-Al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european.
Cel de al treilea eveniment este Ziua Europei: "Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice... Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie", a declarat Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, la 9 mai 1950.

Muzeul Judetean Arges2017

Muzeul Judeţean Argeş, Compartimentul Ştiinţele Naturii organizează vineri, 20 aprilie 2018, ora 9.00, la Colegiul Tehnic Dimitrie Dima Piteşti, o serie de activităţi sub titlul “Pământul – planeta tuturor”, cu prilejul Zilei Internaţionale a Pământului. 

Elevii vor fi îndrumaţi de către prof. Iuliana Mania alături de reprezentanţii Muzeul Judeţean Argeş, dr. Magdalena Alexe şi dr. Nicolae Lotrean.
Întreg ansamblul de activităţi organizate urmăreşte sensibilizarea tinerilor faţă de ocrotirea şi menţinerea unei planete curate.
Indiferent unde este sărbătorită această zi, în S.U.A., în Europa, în Asia, în Australia fiecare dintre noi avem o responsabilitate: să protejăm Planeta Albastră.

Case Memoriale din romania

Cu ocazia Centenarului, Muzeul Judeţean Argeş vă invită miercuri, 18 aprilie 2018, ora 13.00, la Galeria Națională de Artă Naivă, unde va avea loc deschiderea expoziţiei temporare " Case memoriale din România".

Vor fi expuse 26 de machete ale unor case memoriale din România aparţinând unor personalităţi ale artei şi culturii naţionale.
Expuse pentru prima dată, machetele au fost donate muzeului de piteşteanul Ion Ioniţă, în anul 2002.
Expoziţia marchează intrarea în patrimoniul Muzeului Judeţean Argeş a Casei Memoriale Dinu Lipatti de la Ciolceşti, comuna Leordeni, judeţul Argeş, eveniment petrecut la începutul anului 2018.
Expoziţia va rămâne deschisă în perioada 18 aprilie – 20 mai 2018, la sediul Muzeului Judeţean Argeş, intrarea din Bulevardul Eroilor, aceasta putând fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

 

Un secol de la Unirea Basarabiei cu Romania

Marţi, 27 martie 2018, ora 10.00, Muzeul Judeţean Argeş organizează simpozionul ,,Un secol de la unirea Basarabiei cu România.

În urma desfășurării Primului Război Mondial, Basarabia era prima provincie care intra în granițele statului român urmând ca, în același an 1918, să fie alipite României si provinciile Bucovina (noiembrie 1918) și Transilvania (1 decembrie 1918).

Protagoniștii Unirii s-au dovedit buni tacticieni. Nu au forțat nota, dar au luat decizii rapide. După victoria Revoluţiei din Rusia, mica republică se afla într-o situație dramatică. La 17 ianuarie 1918, trupele bolşevice ocupă Chişinăul. România, care iniţial a refuzat să intervină, fiind ea însăşi într-o situaţie limită, a trimis de această dată o divizie de infanterie care a restabilit autoritatea Sfatului Țării. La 6 februarie, deputaţii proclamă independenţa republicii, apoi Unirea, la 27 martie. Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din anul 1920.

La eveniment vor participa profesori, muzeografi, elevi de la Şcoala Gimnazială Ion Minulescu din Piteşti.

Manifestarea va începe cu un discurs de deschidere al managerului acestei instituții, lect. univ. dr. Cornel Popescu și apoi intonarea imnului ,,Deșteaptă-te române”.

De asemenea vor susține un recital de cântece patriotice corul de la Colegiul Național ,,Zinca Golescu” (coord. prof. Dragoș Cornel).

Oameni şi vremuri. Războinici ai Antichităţii

Sâmbătă, 24 martie a.c., începând cu ora 11.00, Muzeul Județean Argeș în parteneriat cu Asociaţia Historia Renascita, vă invită să participaţi la deschiderea expoziţiei temporare „Oameni şi vremuri. Războinici ai Antichităţii”.
Vor fi expuse echipamente istorice de factură militară, din perioada Daciei preromane şi a conflictelor cu Imperiul roman:
• echipament războinic geto-dac;
• echipament civil dac;
• echipament războinic celto-dac;
• echipament războinic sarmat I;
• echipament războinic sarmat II;
• echipament legionar roman;
• echipament optio (secund centurion);
• echipament războinic dac;
• echipament războinic celt;
• echipament soldat dac;
• echipament militar - basileu (rege) dac.
Expoziţia va fi deschisă în perioada 24 martie - 15 aprilie, la Muzeul Judeţean Argeş, str. Armand Călinescu, nr. 44, Piteşti, aceasta putând fi vizitată de marţi până duminică, între orele 9.00 – 17.00.

 

Venetie Expo

Luni, 19 martie 2018, Muzeul Judeţean Argeş inaugurează la Veneţia, în colaborare cu Institutul Naţional al Patrimoniului din cadrul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale şi cu Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia expoziţia temporară „Memoria Marelui Război: Monumentele comemorative ale eroilor neamului în judeţul Argeş”.
Expoziţa este menită să prezinte publicului italian aspecte relevante ale participării locuitorilor judeţului Argeş la prima conflagraţie mondială (fotografii de epocă, imagini ale monumentelor eroilor, cărţi poştale, brevete, medalii, presă contemporană etc.), readucând în memoria contemporanilor efortul admirabil al comunităţilor locale în vederea ridicării monumentelor comemorative dedicate jertfelor Marelui Război.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 aprilie 2018 în galeria Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Muzeul Judeţean Argeş mulţumeşte partenerilor media ai acestui proiect cultural: Jurnalul de Argeş, Absolut TV, Ancheta, Antena 1 Piteşti şi 7 Days 7 Nights.

 

Venetia Foto

Lapidariumul Muzeului Județean Argeș conține piese (elemente de arhitectură, roți de moară, pietre de mormânt, cruci, vase pentru provizii) descoperite pe teritoriul județului Argeș, întâmplător, sau cu ocazia efectuării unor periegheze și cercetări arheologice.
Obiectele care compun această colecție au fost mutate la 30 noiembrie 2017 pe noul amplasament, Str. Armand Călinescu, nr. 44, în exterior, în prelungirea expoziției permanente „Flori de mină”, între corpurile B și C.

1708 (7216) iulie ‹12›

Piatră de mormânt, de 172/79 cm; literă de 2 și 7 cm, în relief, într-un câmp de 139/46 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la biserica Sf. Nicolae și Sf. Pantelimon, din Pitești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 915.

† Aici, suptu această piat | ră odihnescu oase | le răposatului robu lui Dum | nezău, Ion diaconul | puigiul (?), care s-au pristă | [vit în zilele prea lu] | minatului domnului, Ion | Costandin B(asarab) voivod, și | jupâneasa dumnealui, | Catrina și coconi(i) dum | nealor, Ion, Mira; iulie 12 d(ăni), | leat 7216.

1718 (7226) februarie ‹17›

Piatră de mormânt, deteriorată, spartă în două fragmente, de cca. 130/74 cm; literă de 6 cm, în relief, într-un câmp de cca. 89/44 cm, încadrat de motive vegetale; provine de la fostul schit piteștean Buliga.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 916.

[†] Aici, supt această piatră odih | nescu-se oasele răpo | osatului robul lui Dum | nezeu, jupan Pătru Buliga | i jupâneasa dumnealui | și coconi dumnea | l[or, I]on … [care] s-au p[ris]tăvit în zile[le | lu]minatului domnu, Ion Ion | [Ale]csandru voevod, în luna fevruariu în [17], [v]ă leat 7226.
Sec. XIV-XVIII

Pietre de moară din gresie (diametrul de 140 cm, respectiv 145 cm, grosimea cca. 23 cm). Provin de la o moară de apă care a funcționat în evul mediu pe malul drept al râului Argeș. Au fost găsite la cca. 200 m amonte de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești. În literatura de specialitate a fost identificată cu moara din „hotarul Piteștilor”, dăruită de Mircea cel Bătrân ctitoriei sale de la Cozia, la 20 mai 1388.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1554-1555.

Sec. XIV-XVIII

Piatră de moară din gresie (diametrul 130 cm, grosimea cca. 25 cm). Provine de la o moară de apă de pe malul drept al râului Argeș. A fost găsită la cca. 200 m amonte față de podul de pe șoseaua Pitești-Ștefănești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1556.

‹Înainte de 1708 iulie 12›

Cruce de piatră, fragment de 140/77,5/33/26 cm; literă de 4 și 7 cm, în relief; în trecut era așezată pe str. Eremia Grigorescu.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1816.

Râdicatu-s-au aceast(ă) cin | stită cruce întru sla | va și cinstea părinte | l[ui nostru] …

pe latura din stânga, cu literă de 5,5 cm:

erodiaconu | lu Ionu | piuigiu, | Catirina.


1714 sept. 1 ‒ 1715 aug. 31 (7223)

Cruce de piatră de 118/41/21/17,5 cm; literă de 4 cm, în relief; a fost descoperită într-un atelier de pietrărie din Pitești, unde fusese adusă de la Ștefănești.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 910.

† Râdicatu | -s-(au) ace(a)stă sfântă | cruce, pe hramu | Sfântului Nic | olaiu, în zil | ele lumina | tului domnu, | Ion Ștefanu v | oevod. Nevoi |- tu-s-au rob(u)l lui | Dumnezeu, Radul; | leat 7223.

pe latura din stânga:

Radul p(o)st(e) | l (ni)c, Radul, | Teodor, Ne(a)g | oe, Neacșa, | Vișa, Laz | ăr, Draga, Ra | dul, Tudora, | Bâle, Toma, | Udriia cu | feciori(i) lui, | Dumitru

pe latura din dreapta:

Stoian, Nea | guțu, Dră|gan, Crăciun, | Stana, Da | na, Miha(l)c(e)a.


172‹2› mart. 20 ‒ 17‹30› mart. 20 (7230‒723‹8›)

Cruce de piatră, fragment de 58/25/18,5 m (se păstrează numai brațul longitudinal); literă de 5 cm, în relief; era așezată în trecut în târgul Piteștilor, pe partea din stânga șoselei ce ducea la Craiova.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 911.

† Ridicatu-s-a a | ceastă sf(â)ntă și dum | nezeiască cru | ce întru slava și cinstea Sf(â)ntuu | lui Nicolae, în z | elele lui Io Ni | colae voevod; și | s-au ostenit ro | [bul lui] ...

pe latura din stânga:

Anca, Vlad, Pătru, | Mușa, Ian[cu ?]; | m(a)r(tie) 20 d(ăni), l(ea)t 723‹.›.


Sec. XVIII

Cruce de piatră, fragment de 51/45/13 cm; literă de 5 cm, în relief.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 913.

† Rădicatu- | s-au aceas | [tă] ...
Sec. XVI-XVII
Fragmente de zid (cu dimensiunile ‒ înălțimea, grosimea, lungimea ‒ 103 cm x 69 cm x 127 cm, respectiv 81 cm x 47 cm x 70 cm) executat în tehnica „pietrei în casetă de cărămidă”. Provine de la fundația unei clădiri de mari dimensiuni (12,9 m x 5,2 m) considerată a fi fosta casa domnească de la Pitești. A fost descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.

Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2559-2560.
Sec. XVI-XVII
Arcadă de ancadrament (133 cm x 33 cm x 26 cm) din piatră de Albești. Provine de la fosta casă domnească de la Pitești, descoperită cu ocazia săpăturilor de salvare din februarie 1988, prilejuite de construirea blocurilor de locuințe dintre str. Maior Șonțu, Teiuleanu, Craiovei și bd. Republicii.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2561.
1647-1648
Fragmente de montanți (59 cm x 27 cm x 14,5 cm, respectiv 36 cm x 29 cm x 17 cm) din piatră de Albești, cu baghetă marginală. Provin de la cea de-a doua biserică a Mănăstirii Râncăciov, ctitoria căpitanului de păhărnicei Arsenie Șoimul, din comuna Călinești, județul Argeș. Au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice efectuate în anul 1990.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 2234-2235.

Sec. XVII-XVIII

Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1940.


Sec. XVII-XVIII

Chiup (vas pentru păstrarea cerealelor), din ceramică, cu următoarele dimensiuni: înălțimea 130 cm, diametrul gurii 60 cm, diametrul bazei 17 cm; a fost lucrat la mână și apoi ars în cuptor; prezintă pe umeri trei brâuri alveolare. A fost descoperit în pivnița unei case, astăzi demolate, ce se situa pe str. Trivalea, vizavi de biserica Sf. Ion.
Col. Istorie Medievală, nr. inv. 1941.

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561