Activitatea muzeului in perioada pandemiei Covid-19

 

Prin rezoluția 2994 din 15 decembrie 1972, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit ziua de 5 iunie drept Ziua Mondială a Mediului, îndemnând guvernele și organizațiile din sistemul Națiunilor Unite ca, în fiecare an, pe 5 iunie, la nivel mondial, să desfășoare acțiuni dedicate protecției mediului natural. Data de 5 iunie a fost aleasă pentru a marca deschiderea Conferinței de la Stockholm (Suedia) privind Mediul Uman, în cadrul căreia s-a decis crearea Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), autoritate ce coordonează la nivel global implementarea coerentă a dimensiunii de mediu a dezvoltării durabile în cadrul sistemului Națiunilor Unite.

Ziua Mondială a Mediului este una dintre principalele pârghii prin care Organizația Națiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului înconjurător și în același timp să sensibilizeze factorii de decizie, politici și economici, să acționeze în favoarea conservării mediului și a utilizării durabile a resurselor naturale.

La nivel global, local și regional, evenimentul este perceput ca o platformă de acțiune care încurajează conștientizarea necesității folosirii sustenabile a mediului, permițând astfel oamenilor să își amelioreze calitatea vieții fără a o compromite pe cea a generațiilor viitoare, prin realizarea unui echilibru viabil și echitabil între mediu și dezvoltarea societății umane.

În fiecare an, evenimentul are o temă care abordează o problemă de mediu stringentă, definită de un slogan. Tot anual este aleasă o țară (și un oraș) în care se desfășoară manifestările oficiale. Țara gazdă este aleasă în funcție de tema de mediu abordată în anul respectiv, aceasta reprezentând o problemă acută pentru țara în care au loc manifestările oficiale. Accentul pus pe țara gazdă ajută la evidențierea problemelor de mediu cu care aceasta se confruntă și susține efortul de abordare și rezolvare a provocărilor de mediu.

Pentru prima dată, Ziua Mondială a Mediului a fost sărbătorită în anul 1974, în Statele Unite ale Americii, în orașul Spokane. Tema abordată, sub sloganul „Un singur Pământ”, dorea să atragă atenția asupra problemelor de mediu ce afectează planeta noastră: poluarea, suprapopularea, încălzirea globală, utilizarea iresponsabilă a resurselor, decimarea florei și faunei sălbatice, toate contribuie la alterarea echilibrului planetei și implicit a calității vieții oamenilor.

Până în prezent, au fost organizate 45 de aniversări ale Zilei Mondiale a Mediului, manifestările oficiale fiind găzduite de 28 de țări (unele dintre acestea fiind țări gazdă de mai multe ori) de pe 5 continente, singura excepție fiind Antarctida. Temele abordate de-a lungul anilor au pus în evidență problemele majore de mediu generate de activitățile umane și efectele în plan economic și social asociate cu acestea. Manifestările organizate pe tot globul, în fiecare an, începând cu 1974, au atras atenția asupra necesității gestionării responsabile a resurselor de apă, hrană și de materii prime, au tras un semnal de alarmă cu privire la reducerea alarmantă a biodiversității, au abordat problema poluării tuturor mediilor de viață și a schimbărilor climatice declanșate de acumularea în atmosferă a gazelor cu efect de seră generate de activitățile antropice în corelație cu tăierea iresponsabilă a pădurilor.

În 2020, Ziua Mondială a Mediului are ca țară gazdă Columbia în parteneriat cu Germania, iar tema abordată în acest an, sub sloganul „Timp pentru natură. Ridică Vocea Ta #Pentru Natură”, ne atrage atenția asupra legăturilor care există între toate ființele ce populează planeta. „Alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră să fie locuibilă, vin toate din natură. În perioadele excepționale, natura ne trimite un mesaj: pentru a ne îngriji de noi înșine, trebuie să avem grijă de natură. E timpul să ne trezim. Să acționăm. Să ne facem auzită vocea. Este timpul să ne întoarcem mai mult către oameni și planetă”. Numai astfel putem evita apariția și minimaliza efectele nefaste ale unor „perioade excepționale”, ca actuala pandemie de coronavirus. Ecologista Kristine Tompkins spunea: „Pe măsură ce noul coronavirus a măturat planeta, lăsând suferință, pierderi și incertitudine în urma lui, ni se reamintește că aceasta nu este prima pandemie globală și probabil nici ultima. Defrișând pădurile, distrugând habitatele naturale și înlocuind speciile native cu specii domestice și invazive, am deplasat acești agenți patogeni din gazdele lor naturale și am creat o scurtătură pentru ca ei să ajungă la populațiile umane. Am văzut-o că, în bazinul Amazonului, defrișarea pădurii a dus la o creștere accentuată a cazurilor de malarie. SARS, Ebola și gripa aviară sunt alte astfel de exemple. Oamenii au modificat grav 75% din suprafața planetei și 66% din apa oceanelor. Este îngrozitor să credem că este suficient ca doar un sfert din această planetă să rămână intactă pentru celelalte specii care o locuiesc. Dacă Pământul ar fi contul nostru de economii, am fi în pragul falimentului.” Evenimentele recente, de la incendiile de vegetație din Brazilia, Statele Unite și Australia, până la invaziile de lăcuste din Africa de Est și acum o pandemie care a lăsat în urmă numeroase victime, demonstrează dependența oamenilor de natură, de celelalte organisme care populează planeta noastră. Natura ne trimite un mesaj și este timpul să-l înțelegem și să acționăm în consecință.

În cele peste 140 de țări de pe glob, în care Ziua Mondială a Mediului este sărbătorită în fiecare an, au loc cu această ocazie: mitinguri, parade, concerte, concursuri, plantarea de copaci, campanii de reciclare și curățenie, acțiuni de informare și conștientizare, toate având ca scop afirmarea cu consecvență a necesității conservării și folosirii durabile a mediului natural, a resurselor acestuia. Acest eveniment anual încearcă să declanșeze o schimbare a atitudinii oamenilor față de mediu. De ce? Pentru că „dacă cererea noastră față de resursele planetei continuă să crească în același ritm, pe la mijlocul anilor 2050, vom avea nevoie de echivalentul a două planete pentru a ne menține stilul de viață” (James Leape, WWF), ceea ce pune în pericol însăși existența societății umane pe termen lung.

Nu trebuie uitat că, mai presus de toate, Ziua Mondială a Mediului este „ziua oamenilor”, zi în care aceștia pot face ceva pentru a avea grijă de Pământ. Acest „ceva” poate fi făcut la nivel local, regional sau global, poate fi o acțiune individuală sau poate implica o mulțime. Oricine este liberă să aleagă.

Începând cu anul 2013, Muzeul Județean Argeș a organizat, an de an, o serie de manifestări care au marcat Ziua Mondială a Mediului. În colaborare cu școlile din orașul Pitești au fost desfășurate acțiuni de informare, conștientizare și educație ecologică, activități de curățarea a mediului, plantarea de arbori și arbuști, dezbateri, distribuirea de fluturași și pliante pentru a atrage atenția asupra Zilei Mondiale a Mediului.

1m   2m  3m

4m  5m  6m

 

Surse: https://www.worldenvironmentday.global/

https://www.eea.europa.eu/ro/semnale/semnale-de-mediu-2012/articole/calea-spre-o-durabilitate-globala

https://documents-dds-ny.un.org/doc/RESOLUTION/GEN/NR0/270/24/IMG/NR027024.pdf?OpenElement

https://www.un.org/en/observances/environment-day

https://www.unenvironment.org/about-un-environment

https://en.wikipedia.org/wiki/World_Environment_Day

https://www.ecocamp.travel/blog/celebrating-kris-tompkins-patagonias-fiercest-female

Copyright © Gabriel Dumitru
Muzeul Judeţean Argeş
Str. Armand Călinescu, nr. 44, Tel/Fax: 0248.212561